Nicușor Dan a desemnat, joi, 17 septembrie, pe Siegfried Mureșan candidat la funcția de prim-ministru, marcând trecerea de la negocierile politice la testarea unei formule concrete în Parlament. Această decizie vine după o perioadă de peste patru luni de interimat, într-un context în care președintele a declarat că nu există încă o majoritate parlamentară conturată. Siegfried Mureșan se bazează, în prezent, pe sprijinul PNL, USR și UDMR, ceea ce înseamnă un total de 170 de parlamentari.
Reacțiile din mediul politic au fost imediate și variate. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, s-a declarat surprins și dezamăgit de această propunere, menționând că este greu de înțeles argumentele șefului statului. Pe de altă parte, Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a afirmat că nu crede că Siegfried Mureșan va reuși să solicite votul de învestire în Parlament. Confirmarea acceptării propunerii de către Siegfried Mureșan a apărut pe Facebook la câteva minute după anunțul oficial.
Din punct de vedere al piețelor, desemnarea nu a provocat o deteriorare imediată. Randamentul României la 10 ani a scăzut ieri de la 7,30% la aproximativ 7,20%, în timp ce cursul EUR/RON a fost de 5,2624 pe 17 septembrie. Această evoluție este interpretată ca o normalizare după volatilitatea de la începutul săptămânii, nu ca un nou episod de stres suveran. Leul rămâne aproape de maxime, însă nu s-a observat nicio accelerare spre pragurile de 5,30–5,35.
Riscul politic devine acum observabil prin votul parlamentar, nu prin simple declarații. Dacă Siegfried Mureșan obține sprijinul PSD sau o majoritate credibilă, probabilitatea scenariului de anticipate scade rapid spre 10–20%. În schimb, dacă prima învestitură eșuează, probabilitatea pentru anticipate crește la aproximativ 45–55%, ceea ce ar putea duce la un risc de downgrade de 50–60%. Acest eșec ar impune lărgirea intervalelor pentru estimările PIB, investiții și cursul EUR/RON.
Evaluarea S&P Global din 2 octombrie va analiza dacă această criză politică prelungită afectează predictibilitatea politicilor. Agenția a menționat anterior că un „protracted government stalemate” poate declanșa o retrogradare a ratingului. Deși ajustarea fiscală este vizibilă, lipsa unei majorități funcționale după patru luni de interimat pune presiune pe componenta instituțională. Succesul desemnării depinde acum de capacitatea de a forma un cabinet și de obținerea votului de încredere în zece zile.
Contextul actual este marcat de o perioadă de instabilitate guvernamentală care durează de peste patru luni. Această criză de guvernare este monitorizată atent de agențiile de rating, deoarece capacitatea de a implementa măsurile bugetare și de a absorbi fondurile UE este crucială pentru menținerea ratingului investment-grade. Orice întârziere în formarea unui guvern funcțional poate complica consolidarea fiscală și poate afecta credibilitatea instituțională a țării în fața investitorilor externi.
