Nicușor Dan începe luni o nouă rundă de consultări la Cotroceni pentru a desemna un nou premier, marcând a patra încercare de formare a unui Guvern cu puteri depline după căderea Cabinetului Ilie Bolojan. Președintele a anunțat că dorește încheierea blocajului politic, urmând să primească liderii partidelor parlamentare începând cu ora 14.00. Consultările vor continua la intervale de jumătate de oră cu AUR, PNL, USR, UDMR și minoritățile, parlamentarii neafiliați fiind chemați la ora 19.00.
Prima opțiune de guvernare este de natură politică, prin care Sorin Grindeanu ar putea deveni prim-ministru într-un Guvern minoritar susținut de PSD. Social-democrații propun ca liderul partidului să preia mandatul de premier, însă un astfel de Executiv va avea nevoie de voturi din afara PSD pentru a trece de Parlament. În acest context, AUR a declarat că nu va vota un Guvern din care nu face parte, iar Petrișor Peiu a confirmat că poziția partidului este deja stabilită.
A doua variantă, care pare a fi preferată în acest moment de către șeful statului, implică desemnarea unui premier independent sau a unui tehnocrat. Printre numele care ar putea fi pe lista președintelui se numără Alexandru Nazare, actualul ministru interimar al Finanțelor, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale, și Eugen Tomac, consilier prezidențial. De asemenea, numele diplomatului Luca Niculescu a fost vehiculat anterior ca o posibilă soluție pentru formarea unei majorități.
Problema principală rămâne matematica parlamentară necesară pentru a obține cele 233 de voturi. Nicușor Dan a exclus participarea AUR la guvernare și nu dorește ca viitorul Guvern să depindă de voturile partidului condus de George Simion, invocând necesitatea menținerii stabilității financiare și a direcției pro-occidentale. În timp ce USR refuză să susțină un Executiv în care face parte PSD, UDMR susține o formulă apropiată de vechea coaliție, dar fără prezența USR.
În cadrul PNL există opinii divergente, unii liberali fiind dispuși să participe la o guvernare cu PSD, în timp ce alții ar prefera doar să acorde un vot pentru deblocarea situației. Această fragmentare politică apare într-un moment de presiune economică, după ce S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al României la BBB-/A-3. Deși România a evitat retrogradarea în categoria „junk”, perspectiva ratingului rămâne negativă, impunând necesitatea unui cadru bugetar credibil.
Situația financiară a țării este monitorizată atent de agențiile de rating, S&P, Fitch și Moody’s, care mențin toate perspective negative asupra ratingului suveran. S&P avertizează că un proces prelungit de formare a Guvernului, care ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar, poate conduce la scăderea ratingului. Agenția estimează un deficit de 7,9% pentru anul 2025, sublinind că stabilitatea politică este esențială pentru consolidarea fiscală în anii următori.
