Președintele Nicușor Dan a oferit marți, 10 noiembrie, explicații privind decizia de a nu solicita alegeri anticipate în România. Șeful statului a susținut că organizarea unor scrutinuri premature ar fi provocat o retrogradare foarte rapidă a țării și o scădere bruscă a nivelului de trai pentru cetățeni. Această poziție vine într-un moment de stabilitate fragilă, după o perioadă lungă de instabilitate politică ce a afectat guvernarea națională.
Nicușor Dan a argumentat că alegerea unor alegeri anticipate ar fi afectat direct credibilitatea României în fața agențiilor de rating internaționale. El a explicat faptul că rolul acestor agenții este de a evalua riscul pentru investitori, iar un climat de incertitudine ar putea descuraja fluxurile de capital. Conform președintelui, un scenariu de campanie electorală agresivă, în care partidele se atacă politic, ar semnala un risc major de investiții în datoria suverană.
În cadrul declarațiilor sale, președintele a propus un exercițiu de imaginație pentru a ilustra impactul asupra economiei. El a descris situația unei țări care ar avea un guvern demis și ar intra într-o campanie electorală marcată de certuri între partide. Nicușor Dan a menționat că un partid cu 40% în sondaje, care are conflicte cu partenerii de securitate, bănci și investitori, ar crea un mediu extrem de instabil pentru economia națională.
Un alt punct critic abordat de Nicușor Dan a fost povara financiară a statului în contextul instabilității. Președintele a subliniat că România se împrumută cu 150 de miliarde de lei pe an, sumă pentru care plătește anual 60 de miliarde de lei dobânzi. Într-un astfel de context, el a susținut că un analist de investiții ar recomanda investitorilor să se orienteze în altă parte din lume, în loc să investească în datoria suverană a României.
Situația politică a fost marcată de o criză începută pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul pentru premierul PNL Ilie Bolojan. După demisia miniștrilor din guvernul condus de Sorin Grindeanu pe 23 aprilie, moțiunea de cenzură a dus la căderea Guvernului Bolojan pe 5 mai. Ulterior, Nicușor Dan a făcut trei nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, însă niciunul nu a reușit să stabilească un guvern stabil.
Această perioadă de criză politică a fost caracterizată de o succesiune de guverne care nu au reușit să obțină sprijinul parlamentar necesar. De la căderea Guvernului Bolojan după 11 luni de la învestire, procesul de formare a unei noi majorități a fost marcat de eșecuri în Parlament. Această instabilitate a forțat administrația președintelui să gestioneze guverne interimare pentru a menține funcționarea instituțiilor de stat.
