Președintele Nicușor Dan a solicitat astăzi încheierea crizei politice actuale, îndemnând partidele să privească dincolo de interesele proprii și să prioritizeze interesul național. Acesta a declarat că organizarea alegerilor anticipate nu reprezintă o soluție viabilă, deoarece ar duce la o continuare a instabilității și la scăderea încrederii cetățenilor români și a piețelor financiare. Nicușor Dan a susținut că România va păstra traiectoria financiară, argumentând că există un consens politic pe această temă, indiferent de evoluția evenimentelor.
În ciuda afirmațiilor președintelui, refuzul PNL de a reînvia alianța USL este văzut ca un pas necesar pentru stabilitatea țării. Ultima configurație a USL, implicând figuri precum Ciucă și Ciolacu, este asociată cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB și o datorie publică de 240 miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 60% din PIB. În acest context, doar dobânzile generează costuri de 12 miliarde de euro în cursul acestui an, necesită fiind un împrumut anual de 60 de miliarde de euro.
Traiectoria financiară menționată de Nicușor Dan este criticată, deoarece o nouă coaliție de tip USL ar putea avea dificultăți în a susține nivelul actual al pensiilor și salariilor fără reduceri de cheltuieli. Se menționează că, sub conducerea lui Bolojan, deficitul bugetar a scăzut la aproximativ 6% din PIB prin creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor statului. Întrebarea privind continuarea politicii lui Bolojan a fost adresată lui Siegfried Mureșan, care a afirmat că direcția va fi menținută.
Lipsa de voturi pentru investirea guvernului de mâine în Parlament este legată de această decizie de a păstra direcția financiară. Siegfried Mureșan a declarat că votul pentru noul Guvern este singura cale de ieșire din criză, în timp ce anticipatele nu sunt de dorit, însă criza nu oferă stabilitate. Decizia președintelui de a nu apela la alegeri anticipate ar putea încuraja parlamentarii PSD să nu voteze guvernul condus de Siegfried Mureșan, ceea ce ar putea avea consecințe nefaste.
Riscurile economice sunt accentuate de posibilitatea ca agenția S&P să downgradeze România în „junk” vineri, pe 2 octombrie. Un astfel de eveniment ar putea declanșa retragerea miliardelor de euro de către investitori, o criză de lichidități și o panică în piețe. De asemenea, cursul de schimb ar putea crește rapid la 6-7 lei/euro, iar statul ar putea deveni necredibil pe piața internațională, fiind forțat să apeleze la FMI sub condiții dificile pentru a putea plăti pensiile și salariile.
Situația actuală de blocaj politic este marcată de divergențe între lideri privind modalitatea de gestionare a crizei. În timp ce Nicușor Dan susține existența unui consens politic pentru menținerea direcției financiare, Siegfried Mureșan subliniază necesitatea investiturii guvernului pentru a ieși din impas. Tensiunile dintre partide și incertitudinea privind votul în Parlament pun sub semnul întrebării capacitatea statului de a menține stabilitatea socială și fiscală pe termen lung.
