Ludovic Orban a lansat joi seară o serie de critici dure la adresa serviciilor de informații din România, susținând că acestea au scăpat de sub controlul societății civile. Fostul premier a declarat că prezența acestor instituții în numeroase domenii este necaracteristică unui regim democratic. Orban a subliniat că sistemul actual de informații este unul militarizat, ceea ce contrazice modelele europene de democrație, și a cerut o reformă profundă a acestor structuri.
Conform declarațiilor sale, serviciile precum SRI, SPP sau SIE exercită o influență nejustificată în zone precum partidele politice, administrația, justiția, mediul privat, economia și presa. Ludovic Orban a menționat că, deși nu deține dovezi publice, a observat exemple de interferență, de la popularea cu ofițeri ai SRI a Direcției Generale Antifraudă, până la discuții despre alianța PNL-PSD desfășurate într-o vilă de protocol a SRI. El a criticat și faptul că legea nu impune obligatoritatea ca directorul să fie un civil.
Un alt punct central al intervenției a fost strategia politică a lui Nicușor Dan pentru viitorul electoral. Ludovic Orban susține că planul președintelui este să obțină sprijinul PSD pentru alegerile prezidențiale din anul 2030. Fostul premier a observat că, deși Nicușor Dan a fost susținut de partide de centru-dreapta, precum PNL și USR, acesta pare orientat către un parteneriat cu social-democrații. Orban a subliniat că PSD nu a oferit sprijin în turul doi al alegerilor recente.
Ludovic Orban a speculat că această orientare către PSD ar putea veni la recomandarea reprezentanților serviciilor de informații. El a afirmat că președintelui i s-ar fi oferit asigurări că PSD ar putea respecta o eventuală înțelegere politică, deși Orban este sceptic în privința capacității partidului de a menține astfel de compromisuri. Fostul consilier al președintelui a menționat că Nicușor Dan s-ar putea să nu cunoască realitatea internă a PSD, făcând referire la instabilitatea decizională a acestuia.
Discuțiile despre controlul serviciilor de informații și influența lor asupra deciziilor politice apar frecvent în spațiul public românesc. Aceste dezbateri vizează modul în care instituțiile de securitate interacționează cu puterea executivă și legislativă. În România, structura și autonomia serviciilor de intelligence sunt subiecte sensibile, fiind supuse constant analizelor privind respectarea limitelor impuse de cadrul democratic și de legislația în vigoare.
Ludovic Orban a menționat că a susținut reforma serviciilor de informații de 10 sau 20 de ani, criticând densitatea mare de ofițeri și numărul mare de instituții existente în țară.
