Kelemen Hunor a respins acuzațiile lansate de PSD privind existența unei găuri în bugetul de stat, argumentând că situația financiară actuală este rezultatul unei moșteniri gestionate conform previziunilor. Liderul UDMR a precizat că bugetul pentru acest an a fost aprobat în urma unui proces de vot în care PSD a fost implicată direct. El susține că, de la plecarea social-democraților de la guvernare, nu au fost adoptate legi noi sau ordonanțe de urgență care să genereze cheltuieli suplimentare neprevăzute.
Conform declarațiilor sale, guvernul Bolojan, care a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, a funcționat ulterior ca un guvern interimar până la învestirea guvernului Niculescu. În această perioadă de tranziție, administrația nu avea capacitatea juridică de a efectua rectificări bugetare, de a iniția legi sau de a lansa noi politici publice. Kelemen Hunor a subliniat că acest statut limitat a împiedicat orice formă de creștere a cheltuielilor, întrebând retoric de unde ar putea veni un consum mai mare.
Deși respinge termenul de „gaură”, Kelemen Hunor a recunoscut existența unor restanțe de plăți la anumite instituții și ministere. Aceste întârzieri de plată au fost semnate la nivelul Casei de Pensii, Casei de Sănătate, ministerelor Dezvoltării și Transporturilor, precum și în sectorul asistenței sociale. El a menționat că nu se așteaptă la situații extravagante sau la găuri mari, ci la o acumulare de restanțe cauzată de imposibilitatea de a efectua plățile în termenele stabilite.
Liderul UDMR a criticat utilizarea temei deficitului bugetar ca pe un instrument de comunicare politică, sugerând că aceasta servește la justificarea eventualelor promisiuni neîndeplinite. El a menționat că partidele din Parlament solicită ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, prezentarea situației bugetare, considerând cererea legitimă. În acest sens, a propus ca executarea bugetară să fie prezentată Parlamentului la fiecare șase luni pentru a asigura o transparență totală în gestionarea banilor publici.
Kelemen Hunor a avertizat asupra riscurilor generate de cheltuielile fără acoperire, subliniind că statul nu poate depăși limitele bugetului fără a recurge la împrumuturi scumpe. Aceste datorii pe termen lung vor fi suportate de generațiile viitoare, de copii și nepoți. Totodată, el a respins ideea că o eventuală rectificare bugetară ar fi menită să favorizeze primăriile controlate de PSD, menționând că guvernul are nevoie de voturile parlamentarilor pentru orice decizie majoră.
Discuțiile privind starea finanțelor publice apar într-un context în care gestionarea cheltuielilor de stat și rectificările bugetare sunt subiecte recurente în campaniile politice. În România, deciziile privind bugetul de stat și modul în care sunt distribuite fondurile către ministere sau administrații locale sunt adesea utilizate ca instrumente de presiune între partidele de guvernare și opoziție, influențând percepția publicului asupra stabilității economice.
