Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a oferit explicații privind situația restanțelor bugetare din România, în contextul interesului exprimat de Sorin Grindeanu pentru datele reale ale finanțelor publice. Liderul partidei a subliniat că aceste restanțe nu afectează echilibrul general al bugetului și nu duc la creșterea deficitului stabilit anterior. Conform declarațiilor sale, acumularea acestor sume a fost parțial cauzată de existența unui guvern interimar, care a limitat capacitatea de gestionare a cheltuielilor.
Analizând cifrele prezentate de ministrul finanțelor, Alex Nazare, Kelemen Hunor a observat o evoluție pozitivă în raport cu anul precedent. Pentru primele nouă luni, deficitul este cu 1,25 puncte procentuale mai mic, în timp ce cheltuielile sunt mai reduse, iar veniturile sunt ușor mai mari. Aceste date indică, în opinia liderului UDMR, faptul că situația financiară este sub control, chiar dacă în anumite zone au apărut restanțe după perioada iulie-august, deoarece nu s-a putut efectua o rectificare bugetară.
Kelemen Hunor a explicat faptul că o rectificare bugetară permite redistribuirea resurselor fără a altera structura generală. Prin acest mecanism, se pot tăia sume din zonele unde nu s-a cheltuit pentru a acoperi necesitățile de plată, fără a depăși limitele deficitului. El a avertizat că depășirea acestor limite atrage sancțiuni imediate din partea finanțatorilor, menționând că, în timp ce cu comisia se poate negocia, relația cu finanțatorii este mult mai dificilă, deoarece deficitul trebuie acoperit prin împrumuturi.
În ceea ce privește solicitările de transparență, președintele UDMR a considerat legitimă dorința de a vedea situația actualizată a finanțelor publice. Această cerere vine atât din partea opoziției, cât și din partea Guvernului, dar mai ales din partea cetățenilor care contribuie la întreținerea statului prin taxe și impozite. El a propus ca ministrul finanțelor să asume un exercițiu constant de prezentare a datelor în fața Parlamentului, recomandând ca acest lucru să se întâmple la fiecare jumătate de an.
Gestionarea bugetului de stat și monitorizarea deficitului sunt procese critice pentru stabilitatea economică a țării. În România, deficitul bugetar este un indicator monitorizat strict, deoarece orice depășire a limitelor stabilite poate impune guvernului necesitatea de a contracta noi împrumuturi pentru a finanța diferența. Această dependență de împrumuturi externe sau interne este un mecanism standard în economiile globale, însă impactul asupra stabilității financiare este direct și imediat pentru bugetul de stat.
Kelemen Hunor a menționat că situația românească este una mai complicată decât în alte părți ale lumii, dar a reiterat că restanțele nu pot răstorna prevederile bugetare. El a insistat că nu este necesară creșterea deficitului pentru a echilibra bugetul în momentul rectificării. Totul se rezumă la o gestionare atentă a fluxurilor de numerar, având în vedere că statul se întreține din contribuțiile directe ale populației, nu din alte surse de venit neprevăzute.
