Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a oferit vineri seară o evaluare a modului în care președintele Nicușor Dan gestionează discuțiile cu partidele politice pentru formarea unui nou Guvern. Într-o intervenție realizată la B1 TV, liderul UDMR a comparat stilul de conducere al șefului statului cu cel al fostului premier, Ilie Bolojan, subliniind caracterul acestuia.
Kelemen Hunor a declarat că Nicușor Dan seamănă foarte mult cu Bolojan, descriindu-l pe acesta din urmă ca fiind un om încăpățânat. Liderul UDMR a menționat că, deși are aceleași trăsături, funcția de președinte oferă o legitimitate mai mare decât cea de premier, indiferent de cine ocupă această funcție. Conform declarațiilor, Nicușor Dan își cunoaște ținta și o urmărește fără să slăbească, învățând pe parcursul mandatului.
În ceea ce privește parcursul președintelui, Kelemen Hunor a observat că acesta tinde să înțeleagă toate problemele înainte de a propune o soluție concretă. Liderul a comparat această abordare cu experiența de la primărie, afirmând că primul an a fost dedicat pregătirii și înțelegerii situației. Experiența de un an și jumătate de când Nicușor Dan ocupă funcția de președinte a fost descrisă de Kelemen Hunor ca fiind în mare parte pozitivă.
Un punct central al discuției a fost menținerea direcției euroatlantice și transatlantice de către președinte. Kelemen Hunor a precizat că Nicușor Dan susține apropierea României de partenerii occidentali, evitând însă termenul de pro-european, deoarece el însuși se definește ca european. Liderul UDMR a subliniat că președintele își menține constant această direcție politică în cadrul relațiilor internaționale ale țării.
Kelemen Hunor a insistat asupra importanței colaborării cu administrația americană, indiferent de persoana care conduce Statele Unite, menționând că administrația rămâne constantă după Obama, Biden sau Trump. El a argumentat că România nu se poate descurca singură într-o lume conflictuală, marcată de războaie în proximitatea Rusiei și în Orientul Mijlociu. Potrivit liderului, nici Ungaria, nici Polonia sau țările Baltice nu pot gestiona aceste riscuri în mod izolat.
Contextul geopolitic actual este marcat de o reconfigurare a raporturilor internaționale și de tensiuni semnificative în regiuni precum Ucraina sau Orientul Mijlociu. Aceste dinamici globale forțează statele europene să își consolideze alianțele strategice pentru a asigura securitatea națională. În acest cadru, poziționarea față de marile puteri și menținerea stabilității regionale devin elemente critice pentru guvernanța și supraviețuirea politică a statelor din estul Europei.
