Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a luat atitudine față de propunerile de reformă administrativă și reducerea numărului de instituții de stat anunțate de președintele PSD, Sorin Grindeanu. Liderul a subliniat că cele două direcții de reformă trebuie tratate separat, deoarece implică mecanisme și consecințe complet diferite. În timp ce restructurarea instituțiilor centrale poate fi realizată rapid de către guvern, reorganizarea teritoriului necesită o abordare mult mai complexă și atentă la particularitățile locale.
În ceea ce privește instituțiile centrale și agențiile guvernamentale, Kelemen Hunor a afirmat că o astfel de reducere este necesară și că ar fi trebuit implementată mai rapid. El a menționat că, în cazul instituțiilor de stat, guvernul are autoritatea de a acționa fără a fi nevoie de aprobări externe. Această parte a reformei este considerată o intenție politică ce necesită doar definirea detaliilor tehnice pentru a putea fi pusă în aplicare de către executiv.
Totuși, liderul UDMR avertizează că comasarea comunelor și a localităților mici nu poate fi făcută printr-o simplă decizie de birou. El susține că o asemenea reformă administrativă în teritoriu ar trebui să fie precedată de analize riguroase și de organizarea unor referendumuri. Kelemen Hunor a insistat că procesul trebuie făcut „cu cap”, luând în calcul o multitudine de factori care pot afecta stabilitatea comunităților locale și modul în care acestea funcționează.
Un aspect crucial ridicat de președintele UDMR este respectarea drepturilor comunităților etnice în cadrul noii reorganizări. El a declarat că reorganizarea administrativă nu trebuie să ducă la modificarea raportului etnic prin desființarea sau comasarea unor localități specifice. Această protecție a reprezentativității etnice este esențială pentru a menține echilibrul social în cadrul noilor unități administrative care ar putea fi create în urma procesului de reformă.
De asemenea, Kelemen Hunor a evidențiat rolul crucial al geografiei țării în procesul de comasare a localităților. El a oferit exemplul comunelor din Munții Apuseni, unde distanțele mari între locuitori fac imposibilă aplicarea unor standarde de populație uniformă. Dacă se urmărește creșterea numărului de locuitori într-o unitate administrativă până la praguri de 3.000 sau 5.000 de oameni, în zonele montane ar fi necesar ca raioana de acoperire să fie de 70-80 de kilometri.
Reforma administrativă reprezintă un subiect recurent în dezbaterea politică din România, vizând adesea optimizarea resurselor publice și eficientizarea managementului local. În trecut, discuțiile despre reorganizarea unităților administrativ-teritoriale au vizat adesea reducerea numărului de comune pentru a diminua cheltuielile bugetare. Totuși, aceste propuneri se confruntă frecvent cu rezistența autorităților locale și cu dificultățile logistice impuse de configurația teritorială a țării.
