Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat dur abordarea reprezentanților AUR în legătură cu modificarea denumirii localității Balvanyos. Liderul organizației susține că această inițiativă nu este una nouă și pune la îndoială utilitatea schimbării numelui. Conform declarațiilor sale, subiectul este urmărit de mult timp de către inițiatorii propunerii, însă acesta este tratat ca o problemă de identitate de către opoziție.
Kelemen Hunor a declarat că AUR transformă chestiunile pur administrative în conflicte etnice, susținând că această formațiune este antimaghiară. El a afirmat că reprezentanții AUR etnicizează orice discuție și că aceștia nu suportă nimic ce nu se încadrează în tiparul lor despre România. Liderul UDMR a subliniat că orientarea naționalistă a partidului nu s-a schimbat deloc de la intrarea acestuia în Parlament.
În ceea ce privește posibila moderare a discursului AUR, Kelemen Hunor a respins ideea unei schimbări de comportament. El a comentat faptul că procesul de „melonizare”, la care mulți făceau referire în contextul modelului politic al Giorgiei Meloni, nu s-a materializat în realitate. În opinia sa, AUR continuă să promoveze teme care provoacă tensiuni între comunități, menținând un stil politic ultranaționalist.
Președintele UDMR a argumentat că propunerea de redenumire nu va obține susținerea majorității parlamentare, deoarece nu aduce niciun beneficiu concret. El a menționat că denumirea localității a fost păstrată chiar și în perioada regimului comunist, subliniind că nici măcar pe Ceaușescu nu l-a deranjat numele Balvanyos. Astfel, Kelemen Hunor consideră că schimbarea nu poate fi tradusă în Bălvăniș.
Pentru a ilustra punctul său de vedere, Kelemen Hunor a folosit o analogie cu propria familie. El a relatat că, la nașterea sa, tatăl său a mers la primărie pentru înregistrare, iar funcționarii au întrebat cum se traduce prenumele Hunor. După ce s-a stabilit că acest nume nu poate fi tradus, a rămas intact, argumentând că și Balvanyos trebuie respectat în forma sa consacrată.
Disputa privind denumirea localității se înscrie într-un context de tensiuni politice constante în România, unde identitatea culturală și lingvistică a comunităților rămân subiecte sensibile. În cadrul dezbaterilor parlamentare, astfel de propuneri de redenumire de localități sunt adesea interpretate ca încercări de a modifica structura administrativă sau simbolistica teritorială, generând confruntări între forțele politice de la nivel național.
