Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că în toate partidele politice există oameni raționali cu care se poate lucra, însă a subliniat dificultatea de a realiza activități concrete în prezența unor persoane pe care le-a numit „golani”. Afirmațiile au fost făcute în cadrul evenimentului Summitul Rethink România 2026 - "O viziune pentru România", unde fostul premier a analizat dinamica politică și provocările de guvernare.
Ilie Bolojan a explicat faptul că o densitate mai mare de oameni normali în politică ar îmbunătăți funcționarea sistemului. Acesta a menționat că, în ciuda problemelor specifice unor partide, colaborarea cu persoanele raționale a permis avansarea unor proiecte, datorită respectului și responsabilității acestora. În schimb, a precizat că lucrul cu „golanii” reprezintă un obstacol major în procesul de guvernare.
Fostul șef al Guvernului a relatat experiența sa în cadrul coaliției de guvernare, menționând că a încercat să fie corect cu toate partidele, în ciuda complexității situației. El a comparat experiența de la Oradea, unde a colaborat cu UDMR și PSD, cu actuala coaliție de patru partide, marcată de istorii personale și conflictuale. Bolojan a observat că, în ciuda înțelegerilor la masa discuțiilor, unii parteneri au adoptat poziții diferite în spațiul public.
În ceea ce privește economia, Ilie Bolojan a vorbit despre presiunea pentru reducerea deficitului bugetar apărută după alegerile din 2025. El a explicat că restructurarea cheltuielilor este un proces dificil și lent, deoarece tăierile imediate pot genera contestații juridice și probleme sociale. Fostul premier a subliniat că, deși plafonarea cheltuielilor a ajutat temporar, reducerea reală a acestora rămâne o măsură necesară pentru echilibrarea bugetului.
Ilie Bolojan a menționat că, în perioada de guvernare, a fost pus într-o situație critică, având promisiuni făcute atât partenerilor, cât și Comisiei Europene. Acesta a declarat că credibilitatea a fost pusă la încercare, deoarece partenerii au început să amâne acțiunile necesare. Restructurarea veniturilor a fost acceptată de toți, însă implementarea măsurilor de reducere a cheltuielilor a generat cele mai mari dificultăți politice și sociale.
Contextul politic actual este marcat de o perioadă de tranziție după alegerile din 2025, în care guvernarea a trebuit să gestioneze presiuni economice și cerințe de la nivelul instituțiilor europene. Aceste procese de ajustare bugetară și de restructurare a cheltuidelor publice sunt adesea însoțite de costuri politice semnificative și de o rezistență socială crescută în fața măsurilor de austeritate.
