Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat vineri, în cadrul Summitului Rethink România 2026 – „O viziune pentru România” organizat la Sinaia, că colaborarea politică este extrem de dificilă atunci când partidele includ persoane lipsite de rațiune. Bolojan a subliniat că, deși în toate formațiunile politice există oameni cu care se poate lucra, prezența unor „golani” împiedică realizarea unei activități productive. El a cerut o schimbare profundă în structura partidelor pentru a evita pierderea electoratului.
Liderul PNL a explicat că a avut experiența de a lucra cu diverse partide și a observat că respectul și responsabilitatea sunt elemente esențiale pentru orice parteneriat. El a menționat că, în prezența unor persoane raționale, chiar și în cadrul unor partide cu probleme, se pot obține rezultate concrete. Totuși, a semnalat că interacțiunea cu persoanele care nu respectă aceste principii face imposibilă orice formă de progres sau de „treabă” în spațiul public.
Fostul premier a revenit asupra dificultăților întâmpinate în cadrul coaliției de guvernare, menționând că partenerii de la masa discuțiilor au acționat adesea diferit în spațiul public. Bolojan a relatat cum a încercat să fie corect cu toate partidele, având în vedere și experiența anterioară de la Oradea, unde a colaborat cu UDMR și PSD. El a observat însă că, în ciuda mediărilor și a eforturilor de a rezolva conflictele, partenerii de guvernare au atacat public anumite măsuri acceptate anterior.
Un exemplu concret oferit de Bolojan a fost gestionarea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor statului. El a precizat că, în momentul în care au fost necesare restructurări și tăieri, a rămas singur în fața anunțurilor, deși măsurile erau necesare pentru echilibrarea situației financiare. Fostul șef al Guvernului a avertizat că, fără astfel de acțiuni de consolidare, nicio guvernare nu poate menține stabilitatea economică pe termen lung.
Bolojan a subliniat că partidele trebuie să învețe din lecțiile perioadei 2022-2025, când coalițiile formate pentru stabilitate au ajuns să își anuleze reciproc acțiunile. El a avertizat că acest comportament consolidează votul antisistem, care a fost deja un semnal de alarmă serios. Pentru a evita o situație similară cu cea a Greciei, el consideră că politicul trebuie să aducă oameni noi, de calitate, și să renunțe la privilegii prin restructurări necesare.
În peisajul politic român, capacitatea de a menține coaliții stabile este adesea pusă la încercare de dinamica dintre partidele de guvernare și opoziție. Evoluția votului antisistem reflectă o scădere a încrederii cetățenilor în instituții, fenomen alimentat de așteptările create de clasa politică și care nu au fost onorate. Această neîncredere este amplificată de modul în care informațiile sunt propagate în spațiul media.
Conform liderului PNL, cel mai mare prejudiciu adus încrederii în instituții este crearea unor așteptări care nu pot fi îndeplinite. El a menționat că această practică, repetată de mulți ani de către lumea politică în general, este extrem de periculoasă. În prezent, neîncrederea este susținută și de anumite vehicule media care propagă o imagine negativă despre persoanele implicate în politică, afectând percepția publicului asupra sistemului.
