Procurorii DIICOT au descoperit, în urma perchezițiilor efectuate luni la domiciliul lui Călin Georgescu, un set de documente care par să ateste un statut oficial internațional. Printre obiectele găsite se numără un document care susține că fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 deține funcția de senator în Malta. Autoritățile judiciare investighează acum autenticitatea acestor acte și modul în care acestea ar fi putut fi utilizate de politician.
Documentul identificat de anchetatori ar trebui să reprezinte o legitimație diplomatică emisă de Ordinul de Malta. Pe lângă acest act, procurorii au găsit la domiciliul lui Călin Georgescu și un pașaport diplomatic care pare a fi emis de Ordinul Cavalerilor din Malta. Surse judiciare au precizat că DIICOT urmează să verifice riguros dacă aceste documente sunt reale sau dacă au fost falsificate pentru a susține o anumită imagine publică.
În urma acestor descoperiri, oficialii maltezi au reacționat rapid pentru a clarifica situația. Ambasadorul Ordinului de Malta în România a transmis că documentele găsite de procurori la domiciliul lui Călin Georgescu sunt false. Această confirmare vine după ce autoritățile au pus sub semnul întrebării validitatea legitimației care îl prezenta pe fostul candidat ca fiind senator în țara malteză.
Din punct de vedere al anchetei, datele furnizate de Digi24 indică faptul că acest document nu a fost utilizat de Călin Georgescu în cadrul schemei financiare pentru care este anchetat în prezent. Totuși, procurorii intenționează să verifice dacă aceste acte au fost folosite în scopul de a-i crește credibilitatea în fața publicului. Surse susțin că la domiciliul politicianului se aflau mai multe astfel de legitimații de acest tip.
Investigația se concentrează acum pe determinarea scopului pentru care aceste documente au fost deținute. DIICOT urmărește să stabilească dacă utilizarea unor astfel de acte de identitate diplomatica a făcut parte dintr-o strategie de prezentare oficială. Ancheta va analiza dacă pașaportul și legitimația au fost create cu scopul de a induce în eroare terți sau de a construi un profil politic bazat pe funcții internaționale inexistente.
Aceste proceduri de percheziție și identificare a documentelor false apar într-un context de intensificare a controversei privind validitatea statutelor deținute de liderii politici. Anchetele DIICOT privind schemele financiare și utilizarea documentelor de identitate sunt parte dintr-un proces mai larg de verificare a integrității actelor oficiale utilizate în mediul politic românesc.
