Procurorii au dispus marți trimiterea în judecată a europarlamentarei Diana Șoșoacă, în stare de libertate, pentru două infracțiuni de ultraj. Dosarul a fost înaintat către Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce autoritatea a analizat faptele comise de aceasta în decembrie 2024. Acuzațiile vizează un comportament agresiv și amenințări directe la adresa unor agenți de poliție care se aflau în proprietatea eurodeputatei.
Incidentul a avut loc pe 15 decembrie 2025, când doi polițiști s-au prezentat la ușa Dianei Șoșoacă pentru a-i înmâna o amendă de 1.000. Această sancțiune a fost aplicată în urma unui gest comis de aceasta pe 24 noiembrie, când a transmis live pe TikTok din interiorul unei cabine de votare, fotografind buletinul de vot. În timpul intervenției, europarlamentara a manifestat o stare de surescitare, folosind afirmații precum „turbez de furie”.
Conform procurorilor, Diana Șoșoacă s-a prevalat de calitatea sa de demnitar, întrebând polițiștii ce caută la un europarlamentar acasă. Aceasta a început să îi filmeze pe agenți și să urle că aceștia au venit să-i „sperie copiii”. Europarlamentara i-a urmărit pe polițiști până la mașină, blocându-le portiera și adresând întrebări agresive privind modul în care le sunt gestionate datele cu caracter personal.
În continuarea incidentului, inculpata a folosit un limbaj jignitor, adresând expresii precum „fir-ar mama lor de scârbe” sau „mama voastră de nenorociți ordinari”. Mai mult, în cadrul unor transmisiuni live pe rețelele de socializare TikTok și Facebook, Diana Șoșoacă a formulat amenințări violente. Ea a declarat că s-a săturat și că ar putea achiziționa o armă, afirmând că, dacă cineva se apropie de ea, „îi zbor creierii”.
Procurorii au notat în actul de acuzare că europarlamentara a folosit cuvinte precum „scârbe nenorocite” și a amenințat că va angaja bodyguarzi pentru a reacționa violent. Alte declarații înregistrate includ amenințări cu lovituri sau cu utilizarea forței, sub pretextul protejării propriei persoane. Aceste afirmații au fost făcute în timp ce îi urmărea pe agenții de poliție pe stradă, după ce aceștia își terminaseră atribuțiile.
Aceste proceduri juridice vin într-un context în care instituțiile de justiție monitorizează îndeaproape comportamentul demnitarilor în raport cu autoritățile de ordine publică. În România, cadrul legal pentru ultraj prevede sancționarea persoanelor care folosesc violența sau jignirile împotriva funcționarilor în exercițarea atribuțiilor de serviciu. Cazul Dianei Șoșoacă va fi analizat de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
