Schimbul de replici dintre liderii principalelor partide de guvernare a escaladat în weekendul trecut și luni, 26 octombrie. Conflictul a început prin intermediul platformelor sociale, după ce Grindeanu a criticat postura dreptei politice. Acesta a susținut că PSD nu folosește scenarii apocaliptice despre incapacitatea de plată, ci se concentrează pe schimbarea direcției țării, spre deosebire de opoziție.
Ilie Bolojan a răspuns rapid la afirmațiile liderului PSD, susținând că acesta fie nu înțelege situația, fie își fabrică scuze pentru un eșec viitor. Bolojan a argumentat că Grindeanu încearcă să justifice faptul că bugetul din 2027 nu va putea include anumite promisiuni făcute în mod populist. Această dispută reflectă tensiunile dintre partidele care compun actuala coaliție de guvernare.
În cadrul unei conferințe de presă de luni, Grindeanu a abordat acuzațiile privind rolul său de premier de facto. El a subliniat că ocupă funcțiile de președinte al Camerei Deputaților și de președinte al PSD, partidul care oferă susținerea politică necesară Guvernului Niculescu. Totuși, liderul PSD a precizat că respectă funcția de prim-ministru a lui Luca Niculescu și speră la o colaborare onestă.
Grindeanu i-a recomandat lui Bolojan să lase tonul mai jos și să fie mai constructiv în intervențiile sale. Președintele PSD a amintit că Bolojan a votat Guvernul PSD-Niculescu, motiv pentru care acesta nu poate evita responsabilitatea politică. El a susținut că, fără votul PNL, guvernul nu ar fi putut trece de Parlament, iar coordonarea cu miniștrii PSD este un proces normal.
Liderul PSD a continuat prin a-l descrie pe Bolojan ca fiind un fel de speaker motivațional care a adâncit criza timp de șase luni. Grindeanu a reiterat faptul că deciziile finale aparțin prim-ministrului și că această structură de putere nu va fi contestată. El a insistat că PSD este singurul partid care și-a asumat responsabilitatea directă pentru această guvernare în Parlament.
Această dispută politică are loc într-un moment în care scena parlamentară este marcată de diverse propuneri legislative și dezbatere privind reformele. În timp ce partidele de guvernare se confruntă cu tensiuni interne, alte forțe precum AUR propun schimbări de denumiri pentru localități, iar UDMR a exprimat reticențe față de ideile de reformă teritorială propuse de PSD.
