Călin Georgescu a declarat că, în cazul în care va ajunge președinte, va redeschide toate minele din țară imediat după preluarea mandatului. Fostul candidat la președinția României a susținut că procesul de redeschidere a exploatărilor miniere ar putea începe chiar în „secunda zero”. Această poziție reflectă o viziune axată pe resursele tradiționale, în detrimentul noilor tehnologii de captare a energiei.
În cadrul unor declarații recente, Călin Georgescu a criticat dur utilizarea energiei regenerabile, numind-o o formă de înșelătorie. El a susținut că eolienele nu produc energie efectivă, estimând că acestea contribuie cu doar 0,01% la producția totală. Conform afirmațiilor sale, elementele primare pentru producția de electricitate rămân energia din apă și cea provenită din cărbune, minimizând astfel importanța surselor verzi.
Contrazicând această viziune, datele din China arată o realitate diferită în ceea ce privește tranziția energetică globală. Până la sfârșitul lunii iulie 2026, capacitatea solară instalată în această țară a depășit, pentru prima dată, capacitatea de producție a energiei electrice bazate pe cărbune. Administrația Națională a Energiei a raportat că capacitatea fotovoltaică a atins 1,286 miliarde de kilowați, în timp ce cea a centralelor pe cărbune a fost de 1,285 miliarde de kilowați.
Industria solară chineză traversează o perioadă de expansiune accelerată, cu o creștere a producției fotovoltaice de 15,5% între ianuarie și iulie 2026 față de perioada precedentă. În anul 2025, China a investit masiv, adăugând 315 gigawați de energie solară și 119 gigawați de energie eoliană. Aceste două tehnologii au reprezentat peste 80% din întreaga capacitate de producere a energiei electrice nou instalate în țară, conform Consiliului Chinez al Energiei Electrice.
Deși energia solară a devenit cea mai mare sursă prin capacitate instalată, cărbunele rămâne o componentă cheie în sistemul chinez pentru a satisface cererea de energie. Totuși, în 2025, producția de energie electrică pe bază de cărbune a scăzut cu aproape 2%, fiind prima scădere înregistrată în ultimii șase ani. China urmărește atingerea nivelului maxim al emisiilor de dioxid de carbon înainte de 2030 și a neutralității carbonului până în 2060.
Discuțiile despre securitatea energetică și resursele naționale apar într-un context în care România gestionează o situație financiară complexă. Conform datelor despre gestionarea bugetară, țara s-a împrumutat cu aproximativ 60 de miliarde de euro în ultimele 15 luni. Această sumă înseamnă că fiecare cetățean român este cu aproximativ 1.800 de euro mai dator față de stat, într-o perioadă de transformări economice semnificative.
