Călin Georgescu a fost adus pentru a patra zi consecutiv la sediul DIICOT pentru noi audieri în cadrul dosarului în care este arestat preventiv. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost scos din Arestul Central și transportat cu duba la sediul procuraturilor pentru continuarea procedurilor de anchetă. Ancheta vizează acuzațiile de înșelăciune, într-un dosar în care procurorii estimează un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro.
Procurorii se concentrează în prezent pe examinarea probelor tehnice ridicate în urma perchezițiilor efectuate la locuința familiei din Mogoșoaia. Verificările vizează o gamă largă de dispozitive, inclusiv telefoane mobile, laptopuri, tablete și alte medii de stocare de date. Anchetatorii urmăresc extragerea și analiza minuțioasă a informațiilor conținute în aceste echipamente, cu scopul de a identifica date care ar putea avea relevanță directă pentru dovedirea faptelor infracționale.
În ceea ce privește soția sa, Cristela Georgescu, aceasta nu a mai fost chemată la audieri vineri, 9 octombrie, după ce a fost interogată timp de trei zile. Cristela Georgescu a declarat că se simte afectată de modul în care sunt tratate datele familiei, acuzând că informații confidențiale se scurg în presă. Ea a subliniat că nu are siguranța protecției datelor personale, menționând că fotografiile copiilor ei sunt folosite de procurori în procesul de interogare.
Paralel cu audierile, anchetatorii au extins măsurile de constrângere asupra patrimoniului suspectului. După ce pe 24 septembrie a fost pus sechestru pe vila din Mogoșoaia, procurorii DIICOT au decis miercuri punerea de sechestru și pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu. Aceste măsuri vin în urma deciziei magistraților de la Curtea de Apel București de a dispune arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 30 de zile.
Dosarul vizează un grup infracțional organizat constituit în septembrie 2021, format din Călin Georgescu, Ionel Rusen și un cetățean italian. Membrii grupului sunt acuzați că au acționat în România și în Marii Britanii pentru obținerea de foloase patrimoniale prin înșelăciune. Aceștia ar fi indus în eroare o persoană, oferindu-i falsa promisiune a unei finanțări de 6.000.000 de euro, determinând victima să transfere sume de peste 1.000.000 de euro.
Aceste proceduri juridice se desfășoară în contextul unei anchete complexe de fraudă financiară care implică atât persoane fizice, cât și mișcări de capital internaționale. Ancheta de la DIICOT pune sub semnul întrebării legalitatea unor tranzacții și a modului în care au fost prezentate garanțiile bancare către victime. Procesul de analiză a probelor digitale rămâne etapa critică pentru stabilirea gradului de implicare a tuturor membrilor grupului.
