Călin Georgescu a fost audiat joi, la Arestul Central, în cadrul unui nou dosar deschis de procurori. Ancheta a fost demarată după ce acesta ar fi efectuat salutul legionar în momentul în care ieșea dintr-o secție de poliție. Informația a fost furnizată de surse judiciare, care confirmă faptul că actul ar fi avut loc în public, generând o nouă procedură penală împotriva sa.
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea instrumentează acest dosar, în care Călin Georgescu este vizat cu statutul de suspect. Acesta este cercetat pentru utilizarea simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Un aspect important menționat de surse este faptul că fapta ar fi fost comisă în perioada în care Georgescu se afla deja sub control judiciar, ceea ce adaugă o nouă dimensiune juridică situației sale.
Acest nou dosar reprezintă al cincilea caz penal deschis pe numele lui Călin Georgescu. În cadrul altui dosar anterior, Parchetul General a decis trimiterea sa în judecată pe data de 2 iulie. În acea acțiune penală, procurorii îl acuză că, în intervalul 2020-2025, a promovat în mod continuat idei și doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și cultul persoanelor vinovate de crime de război.
Procurorii susțin că Georgescu a utilizat interviuri, declarații și postări online pentru a promova constant ideologia legionară. Scopul acestor acțiuni ar fi fost de a normaliza și de a revitaliza Mișcarea Legionară și figurile istorice asociate acesteia. Un element central menționat în anchetele precedente este utilizarea cărții „Istoria lui Corneliu Zelea Codreanu” pentru a susține aceste doctrine și pentru a promova crime contra umanității și genocid.
Cazul este unul complex, având în vedere numărul mare de anchete care vizează aceleași teme de ideologie extremă. Suspectul este implicat în multiple proceduri care vizează promovarea cultului persoanelor implicate în crime istorice. Aceste investigații de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea și Parchetul General urmăresc să determine extinderea acestor acțiuni în spațiul public și pe platformele digitale.
În cadrul sistemului juridic român, promovarea ideologiilor fasciste sau a simbolurilor acestora constituie infracțiuni care pot atrage sancțiuni penale. Aceste proceduri sunt de obicei coordonate de unități specializate ale parchetelor, care monitorizează discursul public și respectarea legilor privind crimele împotriva umanității. În acest context, dosarele care vizează promovarea cultului unor figuri istorice controversate sunt tratate cu o atenție sporită de către autorități.
