Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, se află vineri în așteptarea unei decizii judecătorești privind regimul său de încarcerare. Instanța trebuie să determine dacă acesta va rămâne sub regim de arest preventiv sau dacă va fi plasat sub măsură de arest la domiciliu. Această decizie vine în contextul unui dosar de înșelăciune care implică un prejudiciu total de 1,1 milioane de euro, pe rolul Curții de Apel București.
Procedura judiciară actuală a început după ce instanța de fond a decis, la data de 13 octombrie, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Călin Georgescu. Totuși, această decizie de a opta pentru o măsură mai blândă a fost imediat contestată de procurori. Din cauza contestației formulate de procurori, starea de privare de libertate a fost menținută, iar Călin Georgescu a continuat să fie ținut în detenție preventivă la Arestul Central.
În cadrul anchetei desfășurate de autorități, Călin Georgescu este acuzat, împreună cu complicele Ioan Rusen și un cetățean italian, de constituirea unui grup infracțional organizat. Grupul ar fi convins un antreprenor român că le poate facilita obținerea unui credit bancar în valoare de 6 milioane de euro. În schimbul acestei facilități, s-a solicitat o garanție financiară, urmată de alte tranșe de bani, până când prejudiciul a ajuns la suma de 1,1 milioane de euro.
Pe parcursul lunii octombrie, procurorii de la DIICOT au luat măsuri suplimentare pentru a asigura recuperarea prejudiciului. Aceștia au instituit măsuri asigurătorii și sechestru asupra mai multor conturi bancare deținute de inculpat. De asemenea, autoritățile au pus sub sechestru și vila deținută de Călin Georgescu în localitatea Mogoșoaia. Aceste acțiuni fac parte din strategia de protejare a bunurilor în cadrul investigației privind înșelăciunea de milioane de euro.
Pe lângă acest dosar, pe numele fostului candidat la Președinție sunt deschise alte patru dosare penale de interes. Printre acestea se numără o cauză la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea pentru utilizarea în public a salutului legionar și o anchetă DIICOT privind alterarea sistemelor de supraveghere tehnică ale forțelor de ordine. În plus, există două dosare trimise deja în judecată pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru propagandă legionară.
Cazul este gestionat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, o structură specializată în combaterea grupărilor infracționale complexe. Această instituție are rolul de a coordona anchetele de mare amploare care vizează grupări organizate și infracțiuni care afectează stabilitatea economică sau ordinea publică, intervenind prin măsuri de sechestru și arestare pentru a preveni dispariția activelor sau fuga inculpaților.
