Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins în urma votului parlamentar, după ce a strâns doar 182 de voturi. Această cifră este insuficientă pentru a atinge pragul de 233 de voturi cerut de Constituție pentru învestitură. În spatele acestui rezultat s-au aflat parlamentarii de la PNL, USR și UDMR, care au format împreună un bloc de 179 de mandate, dar au avut nevoie de sprijin suplimentar pentru a încerca formarea unei majorități.
În timpul sesiunii de vot, PSD a ales să rămână în sală fără a exprima votul, în timp ce AUR a lipsit complet de la această procedură. Această situație a permis formarea unei majorități care a fost suficientă pentru a bloca procesul de învestitură, dar incapabilă să construiască un guvern funcțional. Se susține că majoritatea care a dărâmat guvernul Bolojan pe 5 mai a funcționat astăzi în același mod, limitându-se la blocaj.
Impactul economic al acestei crizi politice este marcat de creșterea randamentului obligațiunilor românești pe zece ani, care a ajuns la 7,42%, un nivel maxim în ultimul an. Această instabilitate afectează direct persoanele care au credite, salarii de la buget sau afaceri finanțate prin bănci. Întrebările privind capacitatea statului de a gestiona bugetul și fondurile europene rămân deschise în acest context de incertitudine legislativă.
Conform prevederilor de la articolul 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul dacă nu se acordă votul de încredere în 60 de zile de la prima solicitare. Această măsură poate fi aplicată doar după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. În acest moment, posibilitatea unor alegeri anticipate este considerată o realitate constituțională pentru președintele Nicușor Dan.
Situația actuală este comparată cu modelul italian din noiembrie 2011, când randamentul obligațiunilor a depășit pragul de 7%, ducând la demisia lui Silvio Berlusconi. În Italia, după doar trei zile, s-a ajuns la un guvern votat de două partide rivale, recunoscând pragul de care rivalitatea politică nu mai permite trecerea. La București, se consideră că pragul a fost atins, dar majoritatea Parlamentului a ales să rămână în blocaj.
Instabilitatea politică într-un stat de frontieră este văzută ca un element care intră în calculul strategic al unor adversari externi. În contextul în care dronele de război au pătrunit de mai multe ori în spațiul aerian românesc, un flanc estic slăbit din interior reprezintă un risc de securitate. Partidele care cresc din neîncredere profită de aceste crizi, deoarece fiecare moment de blocaj confirmă mesajul despre un sistem incapabil să funcționeze.
