Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat miercuri un atac direct la adresa partidelor PNL și USR, în cadrul dezbaterilor de la tribuna Parlamentului. Discursul a avut loc în contextul procesului de învestire a Guvernului propus de Siegfried Mureșan. Liderul social-democrat a declarat că PSD refuză să voteze acest Cabinet, menționând că după viitoarele alegeri, membrii celor două formații politice vor putea intra împreună într-un lift fără a fi nevoie să se înghesuiască.
Sorin Grindeanu a criticat dur susținerea Cabinetului propus de Siegfried Mureșan de către PNL și USR, descriind această propunere ca fiind un „guvern-marionetă”. El a comparat această situație cu un „alt guvern Bolojan, cu mai mult userism în el”, afirmând că PSD spune nu acestui model de guvernare. Liderul PSD a subliniat că poziția de a nu vota a fost stabilită anterior prin decizie unanimă a Consiliului Politic Național al formațiunii sale.
În cadrul intervenției sale, președintele PSD a susținut că România traversează o criză politică majoră, pe care actuala majoritate parlamentară nu a reușit să o rezolve. Grindeanu a menționat că țara este complet blocată de 150 de zile și că ar fi trebuit ca astăzi să se pună capăt uneia dintre cele mai mari crize politice din istoria recentă a României. El a criticat și situația economică, menționând că cetățenii se confruntă cu taxe mai mari și cu scumpiri.
Liderul PSD l-a atacat și pe premierul desemnat, Siegfried Mureșan, susținând că acesta nu dorește cu adevărat să ocupe funcția de prim-ministru, ci își dorește să rămână la Bruxelles. Grindeanu a făcut referire la modul în care Mureșan a ajuns în Parlamentul European, invocând numele unor oameni de afaceri și politicieni în cadrul unor acuzații lansate de acesta. El a cerut formarea unui guvern capabil să repare situația economică și să redea încrederea.
Siegfried Mureșan a reacționat anterior, susținând că PSD contribuie la prelungirea crizei politice prin refuzul de a vota Guvernul său. Premierul desemnat a declarat că va continua să caute voturile necesare în cadrul Parlamentului pentru a putea instala executivul. Această tensiune politică reflectă blocajul instituțional prin care trece țara, în timp ce partidele încearcă să își definească rolurile în fața unei majorități parlamentare care nu a reușit să instaleze un guvern cu puteri depline.
Această criză de guvernare se înscrie într-un context de instabilitate prelungată, în care, conform unor declarații recente, țara nu a reușit să instaleze un guvern cu puteri depline nici după 148 de zile. Tensiunile sunt accentuate de faptul că anumite partide sunt acuzate că oferă pe tavă conducerea extremiștilor, în timp ce alte formațiuni critică absența autorilor crizei în procesul de votare a unui nou cabinet.
