Grupul parlamentar Uniți pentru România a apărut în primăvara anului 2026, prin transformarea oficială a grupului Partidului Oamenilor Tineri (POT). Această mișcare politică a început prin anunțul deputatului Răzvan Mirel Chiriță, care a declarat că 19 deputați aleși pe listele POT au decis să continue activitatea sub noua denumire. Procesul a fost oficializat prin aprobarea Biroului permanent al Camerei, fapt care a generat un conflict direct cu lidera POT, Anamaria Gavrilă.
Nucleul inițial al acestei formațiuni a fost format din parlamentari proveniți din POT, însă grupul a reușit să atragă rapid și deputați din alte tabere. Printre noii membri se numără Raisa Enachi și Mariana Vârgă, venite de la SOS România. Un moment de cotitură a fost intrarea lui Victor Ponta în iunie 2026, acesta fiind ales deputat pe lista PSD în județul Dâmbovița. Victor Ponta a părăsit grupul social-democrat înainte de alegerile prezidențiale pentru a construi un partid în jurul acestui grup parlamentar.
În prezent, Uniți pentru România dispune de 17 parlamentari, o cifră care poate influența rezultatele voturilor de învestitură sau ale moțiunilor de cenzură. Victor Ponta propune o reorientare politică de tip „românească pro-UE și pro-NATO”, încercând să transforme grupul într-un partid propriu-zis. Politologul Cristian Pîrvulescu a observat că această structură nu este un partid parlamentar în sensul clasic, fiind creată direct în interiorul Camerei, pe ruinele unor alte formațiuni precum SOS și POT.
La consultările de la Cotroceni din iunie 2026, liderul Răzvan Mirel Chiriță l-a propus pe Victor Ponta pentru funcția de prim-ministru, invocând experiența sa guvernamentală. Ulterior, grupul a mers cu același mandat la Cotroceni, arătând disponibilitatea de a colabora pentru o guvernare funcțională, chiar și cu un premier independent. Condițiile impuse pentru colaborare includ un prim-ministru capabil să coaguleze majoritatea, o echipă de miniștri profesioniști și un program de relansare economică.
Victor Ponta a mai încercat o astfel de manevră prin Pro România, partid care a avut succes în 2019, dar care a pierdut pragul electoral în 2020. Analizele politice sugerează că Uniți pentru România urmează modelul „partidelor balama”, precum UNPR sau ALDE, care au fost utile diverselor forțe politice. Cristian Pîrvulescu a subliniat că Victor Ponta este un politician care manevrează populismul, fiind capabil să utilizeze rețelele sale pentru a menține relevanța politică în fața unor adversari precum George Simion.
Istoria politică a României a fost marcată de astfel de „inginerii parlamentare”, de la soluția imorală a lui Traian Băsescu până la ascensiunea UNPR în 2010. Partidul condus de Gabriel Oprea a funcționat ca un element de echilibru între PSD și PDL, oferind majorități parlamentare în schimbul funcțiilor ministeriale. Totuși, istoricul arată că formațiunile create din migrația parlamentarilor de la partidele mari, precum ALDE sau Pro România, tind să dispară după perioade scurte de influență.
