Guvernul condus de Luca Niculescu, format din 18 miniștri dintre care 12 sunt propuși de PSD, marchează o schimbare majoră în peisajul politic. Intrarea social-democraților la guvernare este văzută ca o oportunitate de a recâștiga electoratul tradițional, abandonat în urma compromisurilor cu PNL. Vlad Bujdei-Tebeica susține că această strategie vizează promovarea unor politici sociale pentru a stabiliza partidul și a se pregăti pentru viitoarele alegeri.
Situația economică actuală reprezintă un factor critic pentru succesul acestui pariu politic. România se confruntă cu cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană și cu o erodare semnificativă a puterii de cumpărare, deoarece salariile nu au ținut pasul cu creșterile de prețuri. Expertul menționează că inflația a fost de cel puțin 10% în majoritatea ultimilor ani, cu excepția unui moment în 2022 când a scăzut sub 5,7%, ceea ce pune presiune pe populația cu venituri mici.
Pentru a contracara ascensiunea AUR, partidele tradiționale ar trebui să se concentreze pe nevoile celor rămași în urmă, însă momentan nu par să își dorească acest lucru. Vlad Bujdei-Tebeica observă că partidele actuale sunt la fel de conservatoare sau chiar mai conservatoare decât AUR, iar PSD pare să nu fie deranjat de preluarea electoratului de către extrema dreaptă. O strategie eficientă ar implica abordarea unor probleme concrete, precum taxarea profiturilor marilor companii din sectorul financiar-bancar sau industria petrolieră.
În ceea ce privește PNL și USR, riscul de a fi depășite de AUR este ridicat din cauza programelor lor politice. Acestea se bazează pe un discurs de tip anti-PSD-ism și pe politici de austeritate, care sunt considerate falimentare. În loc de soluții noi, aceste partide propun în principal tăieri în sectoare vitale precum educația și sănătatea, în condițiile în care sistemul de învățământ trece deja printr-un proces de colaps.
O eventuală fuziune între PNL și USR ar putea întări polul politic de centru, dar nu ar aduce beneficii democrației. Vlad Bujdei-Tebeica consideră că diversitatea actorilor politici este esențială și propune reducerea pragului electoral la 3% pentru a spori competiția. În prezent, partidele tind să se bazeze doar pe proprii simpatizanți, descurajând restul electoratului să mai participe la procesul de vot.
Instabilitatea politică din România a afectat percepția investitorilor străini încă de la pandemie. Deși instituții precum FMI, Banca Mondială și Banca Centrală Europeană recomandă implementarea taxării progresive, partidele evită subiectul de teamă să nu sperie capitalul extern. Totuși, predictibilitatea ar putea face ca investitorii să accepte aceste măsuri, oferind un cadru mai stabil pentru economia națională.
