Deputata PNL, Alina Gorghiu, a lansat critici dure la adresa premierului Ilie Bolojan, atacând modul în care acesta își construiește imaginea publică. În cadrul unei emisiuni realizate de Răzvan Dumitrescu, parlamentara a susținut că figura de „salvator” a premierului este alimentată în principal de capitalul electoral. Ea a subliniat că această strategie de poziționare este menită să creeze o anumită percepție în rândul cetățenilor, deși realitatea politică este mult mai complexă.
Alina Gorghiu a comparat abordarea politică a premierului cu personajele eroice din opere literare, precum „Odiseea”, sugerând că există o tentativă de a construi un mit al eroului care supraviețuiește prin fapte considerate bune. Parlamentara a declarat că „Ilie Bolojan se hrănește din imaginea de salvator”, menționând că procesul de a construi astfel de figuri este o metodă de a obține un avantaj politic. Această retorică a fost folosită pentru a descrie modul în care liderii politici își gestionează capitalul de popularitate.
Un punct central al criticii aduse de deputată este impactul măsurilor financiare asupra deciziilor de vot ale cetățenilor. Alina Gorghiu a oferit exemplul unei mame cu doi copii, prietenă cu ea, care și-și schimbă opțiunea electorală din cauza unei decizii guvernamentale. Aceasta a explicat faptul că decizia de vot nu a fost determinată de suma exactă, ci de principiul din spatele măsurii privind plata CASS, demonstrând cum politicile pot altera percepția asupra responsabilității statului.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a implementat, începând cu luna august 2025, o taxă de 10% pentru plata CASS aplicată indemnizației de creștere a copilului. Această măsură a dus la scăderea sumelor efectiv primite de către mame și părinții aflați în perioada de concediu de creștere a copilului. Parlamentara a subliniat că un guvern ar trebui să fie responsabil față de toate categoriile socioprofesionale, inclusiv cele vulnerabile, însă decizia fiscală a afectat direct veniturile acestor familii.
Contextul politică și social este marcat de o perioadă de transformări, în care deciziile de tipul tăierilor de bugete afectează sectorul public. În acest context, instituții precum Institutul de Neurologie au raportat situații dificile, în urma măsurilor luate de administrația Bolojan. Aceste dificultăți sunt evidențiate de medicii care semnalează lipsurile echipei medicale, într-un moment în care politicile guvernamentale de reducere a costurilor sunt sub observația publicului și a partenerilor sociali.
În România, gestionarea taxelor pentru categoriile vulnerabile rămâne un subiect sensibil, având un impact direct asupra încrederii în instituțiile statului. Deciziile privind plata CASS pentru indemnizația de creștere a copilului reprezintă un exemplu de politică fiscală care poate schimba radical raportul dintre cetățean și guvern. Această dinamică evidențiază modul în care politicile de buget pot deveni instrumente de schimbare a opțiunilor electorale în funcție de impactul lor social.
