Alice Weidel a solicitat jurnaliștilor de la Berlin renunțarea la politica de „cordon sanitar” aplicată partidului AfD. Această cerere vine în urma obținerii președinției parlamentului din Saxonia-Anhalt de către Tobias Rausch. Partidul AfD se declară încrezător în urma acestui rezultat, obținut la o lună de când formațiunea a înregistrat o victorie categorică la alegerile regionale desfășurate în această regiune.
Tobias Rausch a reușit să obțină 48 de voturi în cadrul parlamentului de la Magdeburg, care dispune de un total de 83 de locuri. Acest rezultat indică faptul că acesta a beneficiat de sprijinul unor parlamentari din cadrul partidelor care refuză, în mod tradițional, orice formă de cooperare cu AfD. Această abordare de izolare politică este cunoscută sub denumirea de „cordon sanitar”, o strategie menită să limiteze influența partidului.
Deși AfD nu a reușit să obțină o majoritate absolută în parlamentul de la Magdeburg, candidatul principal al formațiunii, Ulrich Siegmund, urmărește să devină primul premier de land din istoria partidului. În acest context, AfD menține discuții cu formațiunea populistă BSW și a susținut repetat că există negocieri în desfășurare cu parlamentari din alte partide politice, încercând să extindă sfera de influență parlamentară.
Alice Weidel a criticat dur mecanismele de izolare, susținând că într-o democrație oamenii trebuie să comunice direct. Ea a declarat că actorii politici nu se pot ascunde în spatele unor cordoane sanitare pe care le-a numit nedemocratice. Conform liderului, Germania nu își mai poate permite să continue cu actualul model de funcționare, impunând astfel necesitatea unei schimbări în modul de interacțiune politică.
Pe lângă președinția parlamentului, AfD a reușit să obțină și primul său post de vicepreședinte, Hans-Thomas Tillschneider, care a primit 44 de voturi față de 38 de voturi împotrivă. Tillschneider, specialist în studii islamice născut în 1978 la Timișoara, este o figură controversată în parlamentul de la Magdeburg. Acesta a fost criticat anterior pentru comportamentul său provocator și pentru legăturile sale apropiate cu Rusia.
Contextul politicii de izolare a partidelor populiste în Europa este marcat de tensiuni constante între forțele tradiționale și noile mișcări de dreapta. În Germania, strategia de a menține un „cordon sanitar” a fost utilizată pentru a preveni ascensiunea partidelor care contestă ordinea stabilită, însă rezultatele recente din Saxonia-Anhalt arată o fragmentare a acestui bloc de opoziție parlamentară.
