Deputatul PNL Alexandru Muraru a lansat o critică extrem de dură la adresa președintelui Nicușor Dan, descriind recenta conferință de presă a acestuia ca fiind un eșec total. Parlamentarul a evaluat evenimentul ca fiind un faliment politic desfășurat în direct și într-un interval orar de vârf, subliniind că impactul mediatic și politic al acestui moment va rămâne în memoria publică pentru o perioadă lungă de timp.
Conform declarațiilor deputatului, această conferință marchează o ruptură definitivă între președinte și baza sa electorală. Alexandru Muraru a menționat că Nicușor Dan s-a distanțat de electoratul proeuropean și proreformist, grup care a susținut narațiunea privind salvarea statului român de extremism. Mai mult, parlamentarul a punctat faptul că electoratul din mediul urban a fost, într-un anumit fel, persiflat de către președinte în cadrul acestui eveniment.
În paralel, Alexandru Muraru a atacat abordarea PSD privind reforma administrativă, acuzând partidul de confuzie și lipsă de unitate. Deputatul a observat că pesediștii au trecut de la ideea de comasare voluntară a comunelor cu sub 1.500 de locuitori la scenariul avansat de către Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD. Acesta din urmă a propus comasări obligatorii pentru comunele sub 3.000 de locuitori și orașele care au mai puțin de 10.000 de locuitori.
PNL susține reforma administrației publice și reorganizarea unităților administrativ-teritoriale, însă Alexandru Muraru insistă că aceasta trebuie fundamentată pe criterii economice, demografice și administrative. Parlamentarul a explicat că numărul de locuitori nu poate fi singurul indicator, fiind necesare studii de impact și consultarea comunităților locale. Factori precum capacitatea financiară, accesul la servicii publice, distanța față de centrele administrative și potențialul de dezvoltare sunt esențiali pentru o reformă reală.
Critica deputatului se îndreaptă și spre modul în care PSD propune reorganizarea, comparând-o cu trasarea unor linii pe o hartă. Alexandru Muraru a declarat că desființarea primăriilor nu duce automat la eficientizarea administrației dacă nu se reduc birocrația, cheltuielile inutile și structurile clientelare. El a cerut un proiect coerent, cu reguli clare și fundamentare financiară, în loc de praguri stabilite prin declarații succesive ale liderilor de partid.
Discuțiile despre reforma administrativă și reorganizarea teritorială apar într-un context de tensiuni politice privind gestionarea resurselor statului. În timp ce partidele tranhțuiesc pentru modele de administrație, alte probleme financiare persistă, precum diferențele de miliarde de lei înregistrate între deficitele cash și ESA, aspecte care subliniază complexitatea gestionării bugetului și a structurilor de stat în România.
