Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a anunțat vineri, la Ploiești, că Consiliul Superior al Magistraturii este de acord cu transferul procedurii de înregistrare a partidelor politice de la instanțe către AEP. Această schimbare este inclusă într-un proiect de lege privind partidele politice, care vizează reglementarea naturii juridice a acestora, a numărului de membri necesari pentru înființare și a mecanismelor de înregistrare și dizolvare.
Adrian Țuțuianu a precizat că CSM a transmis deja Ministerului Justiției, în cursul anului 2025, mai multe propuneri de modificare a legislației pentru a permite acest proces. Conform șefului AEP, înregistrarea partidelor este o operațiune de natură administrativ-jurisdicțională, iar CSM a validat punctul de vedere al Autorității Electorale Permanente în această privință. Autoritatea subliniază că procesul nu este arbitrar, ci se bazează pe criterii clare de înregistrare.
În cadrul explicațiilor, Adrian Țuțuianu a respins ideea că AEP ar impune un sistem fără criterii de evaluare. El a subliniat că instituția este formată din angajați cu statut de funcționar parlamentar, care nu dețin apartenență politică. Mai mult, președintele AEP a menționat că modelul propus este utilizat în state cu democrații consolidate, precum Suedia, Țările de Jos, Malta sau Irlanda, unde procedurile de înregistrare sunt similare.
În ceea ce privește procesul de dizolvare a formațiunilor politice, Adrian Țuțuianu a clarificat faptul că această atribuție va rămâne exclusiv în competența Curții Constituționale a României sau a instanței de judecată. Totuși, proiectul de lege ar putea permite Autorității Electorale Permanente să aibă capacitatea de a sesiza instanța de judecată competentă atunci când apar situații care impun dizolvarea unui partid politic.
Referitor la modelul european, Adrian Țuțuianu a observat că în alte state, precum Portugalia, înregistrarea se face la Curtea Constituțională, în timp ce în altele se apelează la Ministerul Justiției sau Ministerul de Interne. El a adăugat că, în statele foste comuniste, consultanța OSCE și a Comisiei de la Veneția a dus la crearea unor autorități electorale permanente, pentru a evita încrederea totală în ministere sau autorități administrative.
În România, reglementarea partidelor politice și a proceselor electorale este un subiect constant de dezbatere legislativă, având în vedere rolul crucial pe care îl au instanțele și autoritățile de control în menținerea echilibrului între libertatea de asociere și respectarea normelor de transparență. Modificările propuse de AEP urmăresc o specializare a proceselor administrative pentru a asigura o funcționare mai eficientă a sistemului politic.
