Anul 2021 a reprezentat o perioadă de instabilitate profundă pentru România, fiind marcat de crize simultane care au afectat atât sistemul sanitar, cât și stabilitatea guvernării. În timp ce varianta Delta a coronavirusului impunea presiuni enorme asupra spitalllor, clasa politică de la București a trecut printr-o restructurare majoră. Această perioadă a culminat cu formarea unei alianțe politice neașteptate între PNL și PSD, partide care au fost rivali în competițiile electorale anterioare.
Instabilitatea politică a început prin fragmentarea coaliției de guvernare formată din PNL, USR PLUS și UDMR. Tensiunile au crescut în timpul verii anului 2021, în special în jurul programului de investiții „Anghel Saligny”, despre care USR PLUS a invocat lipsa unor garanții privind utilizarea banilor publici. Conflictul a escaladat în septembrie, când premierul Florin Cîțu l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion, fapt ce a determinat USR PLUS să își retragă miniștrii din Guvern.
Căderea Executivului a fost oficializată pe 5 octombrie 2021, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, cu 281 de voturi pentru. După această decizie, România a intrat într-o perioadă de administrare interimară, în care Guvernul demis putea promova doar acte necesare pentru administrarea treburilor publice. Procesul de consultări conduse de președintele Klaus Iohannis a fost unul dificil, încercările lui Dacian Cioloș și ale lui Nicolae Ciucă de a forma guverne minoritare eșuând inițial.
Soluția pentru stabilizarea politică a venit prin negocierea unei noi coaliții între PNL, PSD și UDMR. Această înțelegere a presupus compromisuri strategice, inclusiv implementarea unei rotații la funcția de prim-ministru, în care Nicolae Ciucă a preluat conducerea Guvernului în prima etapă. La votul de învestire din 25 noiembrie 2021, cabinetul a fost susținut de 318 deputați și senatori, marcând finalizarea unei crize politice ce a durat aproape trei luni.
Paralel cu schimbările de la București, situația epidemiologică a devenit critică în septembrie și octombrie 2021, pe fondul răspândirii rapide a variantei Delta. Creșterea numărului de infectări și decese a forțat autoritățile să introducă restricții naționale, precum obligativitatea măștii și utilizarea certificatului verde. Această perioadă a fost marcată de o polarizare socială intensă, manifestându-se prin proteste în orașe precum București, Timișoara sau Constanța, unde cetățenii au contestat măsurile de restricție.
În contextul istoric al anului 2021, România a navigat printr-un regim de alertă constant, unde deciziile de sănătate publică au fost întotdeauna suprapuse peste deciziile de guvernare. Această suprapunere a creat un mediu de incertitudine, în care lipsa unei majorități parlamentare stabile a îngreunat gestionarea rapidă a crizei sanitare, în timp ce societatea rămânea divizată între necesitatea măsurilor de control și apărarea libertăților individuale.
