Premierul desemnat Luca Niculescu a expus luni seară principalele scenarii pentru formarea noului Guvern, în contextul tensiunilor dintre marile partide politice. Acesta a recunoscut că există o reticență semnificativă din partea PNL de a asuma guvernarea împreună cu PSD. Din acest motiv, Niculescu a menționat că o soluție ar putea fi un guvern hibrid, compus din unul sau două partide alături de experți tehnocrați, pentru a asigura funcționarea statului.
În prezent, varianta unei alianțe largi între PSD, PNL și UDMR este considerată cea mai puțin fezabilă de către premierul desemnat. O altă opțiune aflată pe masă este un Executiv format exclusiv din tehnocrați, deși Niculescu califică această variantă drept „cea mai fragilă”. Totuși, el consideră acest model acceptabil dacă poate obține un acord minim în Parlament, cu scopul de a preveni instabilitatea politică și organizarea unor alegeri anticipate.
Pentru a gestiona urgențele economice, Luca Niculescu propune un pact de susținere pe o durată de șase luni, dedicat implementării unor reforme prioritare. Situația macroeconomică este gravă, fapt confirmat de discuțiile purtate cu liderii politici, cu ministrul Finanțelor și cu guvernatorul Băncii Naționale. Fără un guvern validat, România riscă blocaje la plata salariilor, dificultăți în achiziția de resurse pentru instituții precum IGSU și retrogradări de rating de către agențiile internaționale.
Negocierile implică toate forțele politice, însă pozițiile rămân divergente. PSD refuză un guvern strict tehnocrat și solicită o colaborare cu PNL și UDMR, în timp ce USR, prin vocea lui Dominic Fritz, exclude orice guvernare alături de PSD. În acest context, gruparea PACE susține un cabinet politic, în timp ce UDMR oferă sprijin necondiționat. Niculescu are termen până joi pentru a depune lista miniștrilor și programul de guvernare în Parlament.
Pe plan economic, premierul desemnat vizează reformarea companiilor de stat și respectarea jaloanelor pentru aderarea la OCDE, fără a recurge la tăieri bugetare dure. El propune îmbunătățirea colectării taxelor, urmând un model similar cu cel din Grecia. Aderarea la OCDE este văzută ca un pas esențial pentru creșterea credibilității internaționale a României și pentru atragerea investițiilor de la marile fonduri globale, proces la care Niculescu s-a implicat în ultimii ani.
Instabilitatea politică și lipsa unui Executiv funcțional pot avea repercursiuni directe asupra bugetului de stat și a protecției consumatorilor vulnerabili în perioada crizei energetice. Adoptarea bugetului pentru anul viitor și rectificarea bugetară sunt măsuri critice care trebuie finalizate până la sfârșitul anului pentru a menține stabilitatea financiară a țării și pentru a evita blocajele administrative majore.
