Traian Băsescu a analizat mișcările politice recente ale lui Călin Georgescu, interpretând acțiunile acestuia ca pe o pregătire pentru o nouă candidatură la Președinția României. Fostul președinte a subliniat că se conturează un potențial tandem politic între Călin Georgescu și George Simion pentru viitorul scrutin. În această configurație ipotetică, Călin Georgescu ar putea viza funcția de președinte la Cotroceni, în timp ce liderul AUR s-ar orienta către funcția de premier.
Analizând parcursul electoral din 2024, Traian Băsescu a exprimat îndoieli cu privire la o victorie inevitabilă a lui Călin Georgescu în acel moment. El a menționat că, dacă procesul electoral ar fi continuat, este posibil ca Lasconi să fi devenit președintele României. Fostul președinte a susținut că actul politic ar fi forțat o clarificare a identității lui Călin Georgescu, fapt ce ar fi putut împiedica câștigarea alegerilor, în ciuda afirmațiilor acestuia despre statutul de „președinte ales”.
În ceea ce privește popularitatea partidului AUR, Traian Băsescu a oferit o estimare diferită de cifrele din sondajele recente. Deși un Barometru Informat.ro - INSCOP Research realizat în septembrie 2026 indica un scor de 39,7% pentru AUR, fostul președinte crede că partidul nu va depăși pragul de 35%. El a nuanțat ulterior această prognoză, estimând că partidul condus de George Simion va obține maximum 35%, sau chiar în jur de 30% din voturi.
Traian Băsescu a avertizat asupra riscurilor economice majore pe care le-ar putea aduce o guvernare de extremă dreaptă sau naționalistă. El a subliniat că România are nevoie de aproximativ 60 de miliarde de euro doar în cursul acestui an pentru a finanța deficitul și a refinansa datoria publică. Fostul președinte a argumentat că accesul la creditorii occidentali este vital, iar un conflict politic cu Bruxelles-ul ar putea bloca aceste fonduri esențiale.
Conform lui Traian Băsescu, lipsa accesului la împrumuturi de la creditorii din Occident ar putea duce țara în faliment. El a avertizat că o astfel de situație ar compromite plata salariilor, a sporurilor, a asistenței sociale, a educației și a Armatei. Fostul președinte a îndemnat rezerviștii să fie atenți, amintindu-le că pensiile lor nu provin direct din economie, ci din bani împrumutați de stat.
Discursurile despre vulnerabilitatea financiară a României și riscul de faliment au început să apară deja în spațiul public și în rețelele sociale. Mesajele alarmiste privind creșterea dobânzilor și stabilitatea economică au fost deja semnalate în contextul unor discuții despre viitorul guvernării. Această atmosferă de incertitudine economică alimentează dezbaterile politice privind capacitatea statului de a-și onora obligațiile financiare în cazul unei schimbări radicale de la putere.
