Fostul președinte Traian Băsescu a declarat recent că rezultatele slabe ale României la evaluarea internațională PISA explică succesul politic al liderului AUR, George Simion. Traian Băsescu a susținut că nivelul scăzut de educație facilitează ascensiunea unor astfel de figuri politice, deși a recunoscut că George Simion nu este un politician valoros, ci unul de succes. Această afirmație a generat reacții critice din partea specialiștilor, care analizează legătura dintre sistemul de învățământ și peisajul politic actual.
Cercetătoarea în sociologie Elena Trifan a taxat declarația fostului lider de la Cotroceni, considerând că discursul acestuia exprimă dispreț și clasism. Elena Trifan a subliniat că Traian Băsescu poartă o responsabilitate semnificativă pentru situația actuală a educației, din cauza măsurilor de austeritate promovate în timpul mandatului său. Conform analizei sale, aceste politici au afectat direct capacitatea statului de a oferi un nivel de trai decent, transformând politica într-un spațiu al sloganurilor populiste în detrimentul proiectelor economice reale.
În perioada mandatului lui Traian Băsescu, sistemul de învățământ a trecut prin transformări drastice, inclusiv închiderea a aproximativ 1.800 de școli și structuri școlare. În același timp, peste 1.500 de unități au fost comasate, iar în anul școlar 2010-2011, circa 15.000 de profesori au părăsit sistemul din cauza reducerilor salariale. Elena Trifan menționează că aceste măsuri, luate sub guvernele Boc și cu acceptul fostului președinte, au creat inegalități sociale profunde între zonele dezvoltate și cele subdezvoltate.
Absența școlilor în anumite comunități contribuie la creșterea frustrării și a neîncrederii în instituțiile statului, factori care alimentează disponibilitatea pentru idei de extremă dreapta. Elena Trifan explică faptul că abandonul comunităților sărace de către stat le oferă un teren fertil pentru politicieni precum George Simion sau Călin Georgescu. Această vulnerabilitate este exploatată de actori politici care organizează promisiuni de îmbunătățire a vieții personale, în momentul în care partidele mainstream nu mai oferă viziuni coerente.
Rezultatele PISA 2025 indică faptul că România a depășit pragul de 50% la analfabetismul funcțional în rândul elevilor de 15 ani la materia matematică. De asemenea, indicatorii pentru citire și științe se apropie de acest prag critic. Elena Trifan avertizează că a privi educația ca pe singura cauză a populismului este o formă de elitism, deoarece educația este doar un simptom al unor probleme sistemice mai vaste, precum lipsa accesului la sănătate și oportunități economice.
Contextul educațional din România este marcat de decenii de reforme și de impactul măsurilor de austeritate impuse pentru a respecta cerințele Fondului Monetar Internațional. Aceste decizii au dus la o fragmentare a accesului la cunoaștere, afectând în mod disproporționat regiunile rurale. În prezent, criza de competențe evidențiată de testele internaționale pune sub semnul întrebării pregătirea viitoarei forțe de muncă a țării.
