Europarlamentarul român Șoșoacă a susținut, într-un interviu acordat postului de televiziune Russia Today, că România este o țară sclavă. În cadrul discuțiilor desfășurate pe emititorul rus, aceasta a declarat că oamenii mor de foame și a comparat sistemele politice dintre Rusia și Uniunea Europeană. Șoșoacă a afirmat că Rusia este o țară mai democratică decât statele membre ale Uniunii Europene, oferind o perspectivă critică la adresa structurilor de guvernare europene.
În cadrul intervenției sale, Șoșoacă a utilizat un limbaj dur pentru a descrie starea actuală a României, invocând dificultăți economice extreme. Aceasta a insistat asupra ideii că populația suferă din cauza condițiilor de viață, folosind fraza „Oamenii mor de foame, credeți-mă” pentru a sublinia gravitatea situației. Argumentația sa a vizat direct modul în care România este poziționată în raport cu puterea politică externă, etichetând națiunea drept una sclavă.
Această participare la postul de televiziune rus nu reprezintă un eveniment izolat în activitatea politică a europarlamentarului. Șoșoacă a mai adoptat o poziție similară în trecut, având în vedere că, în luna iunie a anului curent, aceasta s-a adresat direct lui Puțin. În acea ocazie, europarlamentarul a transmis un mesaj către liderul rus, menționând direct situația României și poziția acesteia în contextul relațiilor internaționale actuale.
Intervenția de la Russia Today a pus accent pe contrastul pe care Șoșoacă îl vede între democrația din Rusia și cea din cadrul Uniunii Europene. Ea a argumentat că modelul rus oferă mai multe libertăți sau o structură mai echilibrată decât sistemul european, în care România ar fi supusă unor influențe care îi subminează independența. Această retorică repetată subliniază orientarea politică a europarlamentarului în raport cu actorii geopolitici de est.
Mesajul transmis de Șoșoacă prin intermediul mass-mediei rusești vizează direct legitimitatea instituțiilor europene și a modului în care România interacționează cu acestea. Prin utilizarea unor termeni precum „sclavă” și prin invocarea foametei, europarlamentarul încearcă să creeze o imagine a unei crize profunde de suveranitate și de bunăstare. Această strategie de comunicare continuă să fie o componentă centrală a discursului său public pe scena politică.
Contextul politică internă din România este marcat de o instabilitate ce a inclus evenimente istorice precum dizolvarea Parlamentului de către Carol al II-lea în doar patru zile. De asemenea, istoria politică a țării a fost marcată de momente de violență extremă, inclusiv uciderea premierului la Sinaia. Aceste repere istorice oferă un fundal complex pentru discuțiile despre stabilitatea instituțională și suveranitatea statului român.
