Senatul a adoptat, luni, o declarație inițiată de AUR privind apărarea dreptului României de a-și proteja interesele naționale în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune a Uniunii Europene. Documentul solicită Guvernului să precizeze dacă Oana Țoiu a deținut un mandat expres pentru semnarea unui document comun care vizează limitarea utilizării dreptului de veto și extinderea votului cu majoritate calificată. Totodată, Senatul cere consultarea Parlamentului înainte de asumarea oricăror poziții care pot modifica echilibrul decizional în UE.
În cadrul declarației, Senatul subliniază importanța apartenenței României la Uniunea Europeană, dar reafirmă dreptul esențial de a proteja interesele naționale vitale. Orice modificare a echilibrului dintre unanimitate și majoritatea calificată trebuie analizată prin prisma intereselor strategice și de securitate ale țării. Această analiză trebuie să se facă în strânsă corelare cu Parlamentul României, conform legislației în vigoare. Senatul cere stoparea imediată a demersurilor care ar putea duce la extinderea majorității calificate în PESC.
Documentul exprimă îngrijorarea față de participarea ministrului interimar al Afacerilor Externe, Oana-Silvia Țoiu, la demersurile „Grupului de prieteni”. Această implicare a fost materializată prin semnarea unei scrisori de către 11 miniștri ai afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene. Senatul consideră că acest demers reprezintă o opțiune politică cu consecințe semnificative asupra capacității statului de a-și proteja interesele. Din acest motiv, acțiunea nu poate fi tratată ca o simplă chestiune tehnică sau administrativă.
Ministerul Afacerilor Externe a fost solicitat să prezinte Parlamentului, în termen de 15 zile, toate documentele relevante privind participarea României la „Grupul de prieteni”. Lista include documentele de aderire din anul 2023, mandatele transmise reprezentanților, memorandumul intern al Ministerului și orice analiză juridică privind consecințele extinderii QMV. De asemenea, se cere clarificarea dacă semnătura de la 1 septembrie 2026 constituie un angajament politic de susținere a mecanismelor de extindere a majorității calificate în PESC.
AUR a argumentat că dreptul de veto este o garanție juridică esențială, nu un privilegiu arbitrar. Senatorul Cristina Dumitrescu a explicat că trecerea la majoritatea calificată ar diminua capacitatea statului de a bloca decizii contrare intereselor sale. Petrișor Peiu a adăugat că nu există un mandat popular pentru cedarea acestui drept. La vot, declarația a fost adoptată cu 64 de voturi pentru, 29 de voturi contra și 9 abțineri, în condițiile opoziției PNL și USR.
Oana Țoiu a respins acuzațiile, numind declarația o „minciună cap-coadă” și afirmând că România nu își pierde dreptul de veto. Ea a precizat că orice stat membru se poate opune unei decizii din rațiuni vitale de politică națională, conform Tratatelor. În contextul tensiunilor geopolitice, deciziile privind politica externă rămân un subiect de dispută intensă între forțele politice din România și reprezentanții instituțiilor de stat.
