Posibilitatea formării unui guvern format din PSD și AUR este limitată de trei bariere fundamentale, conform analizelor politice recente. Deși au existat semnale de la anumite figuri din PSD, precum Dragoș Benea, care a declarat că o astfel de colaborare nu ar fi atât de dramatică, realitatea politică impune constrângeri severe. Sorin Grindeanu a menționat că, dacă va fi desemnat, va discuta cu toată lumea, în timp ce George Simion a sugerat că negocierile pentru un guvern stabil au început.
Primul obstacol major este de natură electorală, deoarece o alianță cu AUR ar putea provoca o hemoragie de voturi pentru PSD. Surse politice de la vârful partidului social-democrat avertizează că alegătorii nemulțumiți ar putea migra către AUR, considerând această formațiune mai vocală și mai radicală. Analizele arată că, de la înființarea AUR, PSD a pierdut constant electorat în favoarea partidului condus de George Simion, fenomen observat în fiecare județ la scrutinul din 2024.
Pe plan european, PSD riscă excluderea din familia socialiștilor din cauza unei eventuale colaborări cu extrema dreaptă. Grupul S&D și Partidul Socialiștilor Europeni (PES) au transmis poziții ferme împotriva naționalismului și populismului, Iratxe García Pérez sublidiind că alinierea cu extrema dreaptă nu este o opțiune. Victor Negrescu, vicepreședintele PSD, s-a declarat opozant al acestui scenariu, argumentând că o guvernare cu AUR ar putea duce la blocarea fondurilor europene și la decizii antidemocratice.
Ultima barieră este reprezentată de poziția președintelui Nicușor Dan, care a declarat că nu dorește o astfel de direcție politică. Acesta își exprimă dorința pentru un guvern și o majoritate prooccidentală, considerând un guvern PSD-AUR ca pe un eșec politic personal. O astfel de coaliție ar pune sub semnul întrebării obiectivul său de a obține un al doilea mandat în anul 2030, având în vedere că încrederea în șeful statului a scăzut semnificativ recent.
În ceea ce privește popularitatea președintelui, cifrele recente indică o scădere a încrederii în Nicușor Dan, de la aproximativ 50% în mai 2025 la 24,2% la începutul lunii iulie. Această evoluție negativă apare în contextul criticilor privind numirile de la șefia marilor parchete și a poziționării sale față de dezvăluirile despre șeful SPP, Lucian Pahonțu. Scăderea încrederii este un factor de presiune suplimentar pentru orice decizie de guvernare care ar putea fi percepută ca fiind nepro-occidentală.
Contextul politic actual este marcat de o instabilitate care alimentează discuțiile despre organizarea unor alegeri anticipate pentru rezolvarea crizei. În timp ce liderii politici caută soluții pentru formarea unor majorități stabile, tensiunile dintre partidele de guvernare și opoziție rămân ridicate. Această perioadă de incertitudine pune la încercare capacitatea actorilor politici de a construi consensuri care să asigure stabilitatea instituțiilor statului.
