Anul 2027 se anunță a fi unul marcat de o politică de austeritate severă, indiferent de configurația politică de la Palatul Victoria. Scenariul în care Ilie Bolojan rămâne în funcția de premier interimar este unul posibil, dacă Parlamentul decide să discute și să aprobe bugetul pentru anul viitor. Această situație ar putea duce la administrarea unui proiect de buget propus de Ministerul Finanțelor într-un context de presiune economică tot mai mare.
Analistul economic Adrian Negrescu explică faptul că Parlamentul poate discuta și aproba legea bugetului pentru 2027 chiar și în contextul actual de instabilitate. El menționează că eșaloanele 2 și 3 rămân plătite din bani publici, ceea ce permite crearea bugetelor pentru anul viitor. În acest scenariu, guvernul condus de Ilie Bolojan ar gestiona un proiect care ridică semne de întrebare privind prioritățile statului în materie de investiții și protecție socială.
Provocarea principală pentru România rămâne achitarea datoriei publice, care a ajuns la cote istorice. România va avea de plătit peste 21 de miliarde de euro în contul datoriei publice, un vârf care va fi însoțit de un vârf al dobânzilor. Adrian Negrescu afirmă că statul va fi nevoit să aplice un program amplu de reducere a cheltuielilor și de extindere a încasărilor din economie pentru a evita o situație disperată.
Guvernul va avea un spațiu foarte limitat pentru proiecte electorale sau improvizații, fiind obligat să lucreze pe un scenariu economic impus. Obiectivul principal va fi evitarea retrogradării de către agenții de rating și prevenirea blocării economiei. Indiferent de cine va ocupa funcția de premier, se va impune reducerea cheltuielilor publice și limitarea risipii, alături de extinderea bazei de impozitare pentru a aduce mai mulți bani la buget.
În acest context, Adrian Negrescu subliniază că ideea de a continua să ne bazăm pe împrumuturi este nesustenabilă. România împrumută deja peste 55 de miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă mai mult de un miliard de euro în fiecare săptămână, pentru a acoperi cheltuielile cu pensii și salarii. Promisiunile privind creșteri salariale semnificative sunt văzute ca fiind fără o sursă financiară reală, în condițiile în care bugetul de stat este deja extrem de tensionat.
Instabilitatea politică poate influența deciziile investitorilor, însă mulți preferă incertitudinea actuală în locul unor schimbări fiscale neprevăzute. Agenții de rating vor evalua poziția țării în primăvara anului viitor, moment în care riscul de a vedea noi taxe sau modificări ale impozitelor este ridicat. O stabilitate care să ducă la creșterea fiscalității ar putea destabiliza mediul de business și să pună sub semnul întrebării finanțarea bugetului de stat.
