Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen. Decizia, luată la nivel de complet, a fost rezultatul unei divergențe de opinii între magistrați privind riscul de sustragere de la urmărirea penală. Dosarul vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, cu un prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro, sub rezerva prezumției de nevinovăție.
Judecătorii Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Dragoș-Valentin Mirea au susținut necesitatea arestării, argumentând că există probe concrete privind pregătirile pentru părăsirea țării. Aceștia au menționat discuții în care Călin Georgescu îi cerea lui Ionel Rusen să găsească un imobil în Italia, sub incidența legii italiene, dotat cu o anexă pentru servitori. Mai mult, magistrații au luat în considerare discuții din mai 2025 despre obținerea azilului politic și existența unor contacte externe care ar putea facilita o fugă.
În cadrul motivării, majoritatea magistraților a inclus și elementele găsite în urma perchezițiilor efectuate pe 21 septembrie. În autoturismul lui Călin Georgescu au fost identificate echipamente de bruiaj, precum și documente cu mențiuni diplomatice, precum „Diplomatic Passport – Order of Malta”. Deși apărarea a susținut că aceste documente au fost primite ca semn de apreciere, instanța a considerat că acestea fac parte dintr-un tablou care confirmă riscul actual de sustragere și influențare a procesului penal.
Călin Georgescu este acuzat de implicarea activă într-un mecanism financiar prin care o societate ar fi transferat 1,1 milioane de euro drept garanție pentru o finanțare de șase milioane de euro. Magistrații au respins declarația sa că nu îl cunoaște pe Massimiliano Arena, prezentând dovezi precum un e-mail din martie 2022 și participarea sa la apeluri în conferință. Instanța a concluzionat că acesta a facilitat relația dintre persoana vătămată și Ionel Rusen pentru obținerea finanțării.
În contrast, judecătoarea Cristina Grecu a formulat o opinie separată, susținând că Ionel Rusen și Călin Georgescu ar fi trebuit să rămână sub control judiciar. Ea a argumentat că intenția de a cumpăra o locuință sau prezența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează un risc concret de fugă. Magistratul a subliniat neconcordanțele din declarațiile persoanei vătămate și a menționat că probele privind înșelăciunea sunt problematice, existând neclarități privind identitatea participanților la conversațiile de pe WhatsApp.
Acest caz de arestare preventivă intervine într-un context juridic în care probele de tip „indiciu” sunt transformate de magistrați în „probe” de risc actual. În procesele penale de această complexitate, instanțele trebuie să evalueze dacă faptele petrecute în trecut, precum discuțiile din 2025, constituie un pericol iminent pentru buna desfășurare a anchetei în prezent, în contextul în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare abia în septembrie 2026.
