Echipa de securitate care îl însoțea pe Călin Georgescu ar urma să treacă printr-o restructurare semnificativă în urma deciziei de arestare a fostului candidat la președinție. Deși agenții de pază ar fi fost anunțați anterior că își vor păstra locurile de muncă, situația s-a schimbat după măsurile judiciare. În prezent, restul echipei ar putea fi reactivat imediat ce politicianul va fi eliberat din detenție.
Echipa de bodyguarzi a fost condusă de Marin Burcea, un fost luptător în cadrul Legiunii Străine, și era formată din persoane cu pregătire militară. În perioada de ascensiune politică, numărul agenților de securitate a crescut până la un total de 12 persoane, toate provenind din structuri militare. Călin Georgescu a optat pentru această echipă privată deoarece nu a solicitat paza din partea SPP în timpul campaniei electorale, neavând încredere în discreția celor desemnați să-l protejeze.
După ce Curtea de Apel București a dispus arestarea lui Călin Georgescu, structura echipei de protecție a fost redusă drastic. Conform informațiilor, doar trei dintre oamenii de pază ar fi rămas la serviciu pentru a asigura securitatea Cristelei Georgescu. Restul membrilor echipei ar fi fost trimiși acasă, în contextul în care au fost aplicate și măsuri de sechestrare a unor sume de bani din conturile politicianului.
Procesul juridic a început după ce, la data de 21 septembrie, procurorii DIICOT l-au reținut pe Călin Georgescu pentru 24 de ore. Acesta este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Dosarul a fost declanșat în urma unei plângeri depuse de un om de afaceri, care susține că a pierdut suma de 1,1 milioane de euro într-o schemă legată de finanțarea unei afaceri cu metale prețioase.
Instanța a trecut prin mai multe decizii, de la controlul judiciar acordat inițial de Tribunalul București, până la arestarea dispusă de Curtea de Apel București după contestarea DIICOT. Ulterior, Tribunalul București a înlocuit măsura arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu, însă această decizie nu este executorie. Ultima decizie privind statutul de libertate al politicianului va fi pronunțată de Curtea de Apel București, instanța care va analiza contestația procurorilor.
Cazul implică acuzații grave de fraudă financiară și organizare infracțională, aspecte care au dus la restricționarea libertății de mișcare a politicianului. Evoluția acestui dosar de înșelăciune este monitorizată atent, având în vedere impactul pe care deciziile instanțelor de apel le au asupra statutului juridic al fostului candidat la președinție și a resurselor sale financiare.
