Căderea Guvernului Bolojan, de la data de 5 mai, prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, a declanșat o perioadă de instabilitate politică extinsă. După deparlarea acestui Executiv, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier, prima fiind Eugen Tomac, urmată de Adrian Veștea. În final, Guvernul Veștea a fost respins pe 22 iunie, obținând doar 189 de voturi, deși era necesar un minim de 233 de voturi pentru formarea unui nou cabinet.
În interiorul PNL, nominalizarea lui Adrian Veștea a provocat o fractură majoră, fiind descrisă de Ilie Bolojan drept un „act ostil”. În jurul lui Adrian Veștea s-a format o grupare de lideri și parlamentari care au susținut continuarea coaliției cu PSD, fiind numiți public de către unii actori drept „puciști”. Printre aceștia s-au aflat Adrian Veștea, Hubert Thuma, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu și Nicoleta Pauliuc, lideri care riscau excluderea din partid.
Conflictul s-a extins în spațiul juridic, după ce Ilie Bolojan a fost reelegat președinte al PNL la congresul din 21 iunie. Această decizie a fost contestată în instanță, iar Tribunalul București a suspendat hotărârile Consiliului Național și ale Congresului extraordinar, inclusiv alegerea noii conduceri. În august, Curtea de Apel București a menținut aceste suspendări, în contextul în care contestatarii solicitau și plata unor daune morale de 4 milioane de lei.
UDMR a fost și ea vizată de presiuni politice în timpul negocierilor pentru Guvernul Veștea. Au apărut acuții privind presupuse presiuni din zona Budapestei pentru a influența votul formațiunii maghiare. Tensiunile au fost amplificate de proiectul privind Ziua Drapelului Național, inițiat de AUR, care prevede amenzi de 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute drapelul. Csoma Botond a anunțat că UDMR nu va vota acest proiect.
În cadrul acestor dispute, s-au auzit acuții că proiectul privind Ziua Drapelului Național ar fi fost folosit ca instrument de negociere. Potrivit unor surse politice, Sorin Grindeanu ar fi încercat să îl convingă pe Kelemen Hunor să susțină un guvern în jurul PSD prin intermediul acestui subiect. Această manevră a avut loc în plină criză guvernamentală, când deciziile privind votul pentru Guvernul Veștea erau încă în discuție.
Instabilitatea politică a fost marcată de o serie de schimbări de leadership și de confruntări juridice intense. În perioada de consultări de la Cotroceni, Sorin Grindeanu a declarat că este pregătit să preia guvernarea. Această perioadă de tranziție a fost caracterizată prin decizii judecătorești care au suspendat hotărârile de statut ale partidelor, evidențiind un climat de conflict între taberele politice de la nivel central și local.
