Senatorul AUR, Petrișor Peiu, a lansat joi o serie de acuzații grave la adresa guvernului Bolojan, susținând că imaginea de competență a acestui executiv este falsă. Conform declarațiilor sale, reducerea deficitului bugetar comunicată oficial de guvern este o minciună, fiind demontată de datele furnizate de Eurostat. Petrișor Peiu afirmă că guvernul nu a reușit de fapt să reducă deficitul, ci a utilizat o metodă de ascundere a cheltuielilor prin neplata unor sume masive.
Conflictul de cifre apare între datele oficiale ale guvernului și cele ale Eurostat pentru primele șase luni ale anului. În timp ce guvernul Bolojan comunică un deficit de doar 2% din PIB, echivalentul a 41 de miliarde de lei, Eurostat raportează un deficit bugetar de 3,7-3,8% din PIB. Această diferență reprezintă o sumă de aproximativ 75-76 de miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2026, conform datelor furnizate de organismul european.
Explicația oferită de Petrișor Peiu vizează modul în care sunt raportate cheltuielile, guvernul publicând doar datele de deficit „pe cash”. Această metodă arată doar diferența dintre veniturile încasate și cheltuielile efectuate, omitând restul obligațiilor. În schimb, Eurostat utilizează deficitul ESA, care include și angajamentele de cheltuieli contractate. Astfel, guvernul ar fi întârziat plata a 35 de miliarde de lei către furnizori sau instituții de stat.
Senatorul subliniază că, din cauza acestor neplăți, deficitul anualizat a crescut de la 7,4% din PIB la finalul primului trimestru, la 7,8% la finalul celui de-al doilea trimestru. Petrișor Peiu avertizează că, pe baza indicatorilor Eurostat, deficitul bugetar de la finalul anului 2026 va ajunge la aproape 8% din PIB. Această cifră este identică cu nivelul înregistrat în anul precedent, anulând astfel orice progres economic declarat.
Acuzațiile de complicitate sunt direcționate către PSD și către ministrul de finanțe, Luca Niculescu. Petrișor Peiu susține că Luca Niculescu a orchestrat această situație și a fost păstrat în noul guvern, iar PSD a fost parte din guvern timp de patru luni din primele șase luni ale anului. Senatorul menționează că măsurile de creștere a taxelor și a normei didactice nu au reușit să oprească creșterea cheltuielilor guvernului.
În contextul acestor tensiuni politice, activitatea guvernului este marcată și de alte decizii de securitate națională. Recent, în cadrul ședințelor CSAT, s-a pus accent pe operaționalizarea Hub-ului de securitate la Marea Neagră și pe dezvoltarea capabilităților de supraveghere maritimă. Aceste măsuri de apărare sunt prioritare pentru România în perioada 2026, în ciuda disputelor privind gestionarea deficitului bugetar și a cheltuielilor publice.