Anchetatorii au efectuat marți percheziții la locuința și în vehiculul lui Călin Georgescu, în cadrul unui dosar de înșelăciune care implică un prejudiciu de 1,1 milioane euro. În timpul operațiunilor, polițiștii au descoperit în mașina fostului candidat la Președinție un aparat de bruiaj, cunoscut sub denumirea de rabbler. Acest dispozitiv este utilizat pentru a bloca înregistrarea și ascultarea convorbirilor, oferindu-i posibilitatea să nu fie monitorizat în timpul discuțiilor sale.
Operațiunile de pe teren au durat aproximativ șapte ore la vila lui Călin Georgescu situată în Mogoșoaia. În urma acestui proces, mascații au extras din locuință genți pline cu documente relevante pentru anchetă. Pe lângă materialele scrise, anchetatorii au identificat în interiorul casei un document al „Ordinului de Malta”, emis pe numele fostului candidat la Președinție. Aceste probe urmează să fie analizate de autorități în contextul investigației de înșelăciune.
Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineața, în timp ce se deplasa spre un bazin de înot din Otopeni, fiind condus ulterior la vila sa pentru a asista la percheziții. Fostul candidat urmează să fie adus la sediul DIICOT pentru a fi audiat de procurori. În acest context, omul de afaceri Ionel Rusen a fost deja dus la sediul instituției, acesta fiind implicat în procesul de strângere de fonduri pentru campania prezidențială a lui Călin Georgescu.
Dosarul a fost deschis în urma unei plângeri depuse de Răzvan Leu, un om de afaceri din Buzău, care susține că a fost păgubit de Călin Georgescu cu suma de un milion de euro. Victima susține că a fost atrasă într-o afacere cu metale prețioase prin intermediul lui Ion Negoescu. Pentru a obține o linie de credit, i s-a cerut lui Răzvan Leu plata unei garanții de 1,1 milioane de euro, bani care ar fi ajuns să finanțeze campania electorală.
Implicarea în acest caz include și figuri precum Ionel Rusen, care l-a prezentat pe Massimiliano Arena, reprezentant al unei bănci din Elveția, pentru obținerea creditului. Împrumutul nu s-a mai concretizat, iar suma de un milion de euro solicitată pentru restituire nu a mai fost returnată către omul de afaceri din Buzău. Ancheta continuă pentru a determina modul în care acești bani au fost utilizați în cadrul campaniei politice.
Aceste acțiuni judiciare se încadrează în cadrul investigațiilor de tipul înșelăciunii, unde sunt analizate fluxurile financiare și modul în care sunt strânse fondurile pentru campanii electorale. Autoritățile urmăresc să determine dacă sumele de bani colectate prin promisiuni de investiții în tranzacții cu metale prețioase au fost direcționate ilegal către activități politice, afectând astfel integritatea procesului de finanțare a campaniilor.