Ministra de Externe, Oana Țoiu, a respins categoric afirmațiile conform cărora România ar urma să renunțe sau să își piată dreptul de veto în cadrul Uniunii Europene. Această reacție vine în urma unor acuzații la adresa sa, care sugerau o pierdere a puterii de decizie a statului în procesele europene. Oana Țoiu a declarat că informațiile circulate sunt false și că nu există nicio propunere în Parlamentul României privind renunțarea la acest mecanism de protecție a intereselor naționale.
Oana Țoiu a vizat direct partidul AUR, acuzându-l că inventează probleme și propagă minciuni în mijlocul unor crize majore. Ministra a subliniat că, în timp ce se fabrică astfel de scenarii la nivel intern, ea participă la Consiliul Afacerilor Externe. În cadrul acestui for, a fost aprobat prin acord unanim un pachet de sancțiuni UE împotriva a peste 1.500 de persoane și entități care susțin Rusia în război, fiind considerat cel mai mare pachet de acest tip adoptat până în prezent.
În ceea ce privește procedura de modificare a deciziilor europene, Oana Țoiu a explicat că renunțarea la veto nu se poate realiza peste noapte. În domeniul militar, acest lucru este imposibil conform Tratatelor, iar pentru celelalte decizii, modificarea necesită propunerea unanimă a liderilor și o perioadă de șase luni de dezbatere în parlamentele naționale. Ministra a menționat că Parlamentul nu dezbate o astfel de schimbare deoarece nicio propunere oficială de acest gen nu a fost depusă.
Conflictul a pornit de la o scrisoare între miniștrii de externe, pe care opoziția a folosit-o pentru a susține acuzațiile. Oana Țoiu a clarificat faptul că documentul menționează doar că veto-ul trebuie explicat din perspectiva interesului național, fără a necesita aprobări suplimentare. Textul stipulează că orice stat membru se poate opune unei decizii din domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC), chiar dacă aceasta ar urma să fie adoptată cu majoritate calificată, dacă invocă rațiuni vitale de politică națională.
Ministra a criticat și lipsa de curaj a unor politicieni, amintind de perioada în care România a așteptat la poarta Schengen. Ea a susținut că puterea României în UE depinde de capacitatea politicienilor de a folosi dreptul de veto în mod efectiv, nu doar de plângeri. Oana Țoiu a reiterat că dreptul de veto rămâne intact și că orice stat poate bloca o decizie PESC prezentând motive cuprinzătoare, conform prevederilor din Tratate.
Deciziile privind politica externă a Uniunii Europene și mecanismele de sancționare sunt instrumente cheie în gestionarea relațiilor cu statele externe. În contextul geopolitic actual, Uniunea Europeană utilizează pachete de sancțiuni pentru a limita sprijinul oferit unor entități care susțin conflictele armate. Aceste procese de adoptare a deciziilor sunt reglementate strict de tratatele de la Bruxelles pentru a asigura echilibrul între majoritatea calificată și suveranitatea fiecărui stat membru.
