Ministrul demis de Externe, Oana Țoiu, a refutat ferm afirmațiile conform cărora România ar urma să renunțe sau să își piardă dreptul de veto în cadrul Uniunii Europene. Această reacție a venit ca răspuns la acuzațiile lansate de AUR, care au generat o controversă politică intensă în plan intern. Oana Țoiu a calificat informațiile promovate de această formațiune politică drept o minciună totală, subliniind că poziția statului rămâne neschimbată.
Controversa a luat amploare în urma unei scrisori semnate la nivelul miniștrilor de Externe, document care a fost invocat în dezbaterile politice recente. Oana Țoiu a explicat că textul aflat în centrul disputei nu elimină capacitatea unui stat membru de a bloca o decizie importantă. În schimb, documentul prevede doar că, atunci când este formulată o opoziție, trebuie explicate motivele legate de interesul național. Ministrul a precizat că această procedură de explicare nu necesită aprobări externe, deoarece dreptul de veto rămâne intact.
În ceea ce privește mecanismele decizionale din cadrul UE, Oana Țoiu a subliniat că nicio modificare majoră nu poate fi implementată peste noapte. Ea a menționat că, în domeniul militar, o renunțare la astfel de drepturi nu este posibilă pe baza tratatelor actuale. Pentru alte categorii de decizii, procesul ar necesita etape multiple, începând cu acordul unanim al liderilor europeni și continuând cu validarea propunerilor în parlamentele naționale. Ea a adăugat că Parlamentul României nu dezbate un astfel de subiect deoarece o asemenea propunere nu există.
Ministrul a citat pasajul din scrisoarea controversată, care stipulează că, în cazul în care o decizie de politică externă și securitate comună ar fi adoptată prin majoritate calificată, un stat membru poate să se opună din rațiuni vitale de politică națională. În contextul participării la Consiliul Afaceri Externe, Oana Țoiu a menționat și faptul că statele membre au aprobat unanim introducerea pe lista sancțiunilor UE a peste 1.500 de persoane și entități care sprijină Rusia în război. Ea a criticat liderii politici care se plâng de lipsa puterii României.
Disputa privind dreptul de veto se înscrie într-un climat de tensiuni politice constante între principalele forțe de la guvern și opoziție. În timp ce AUR utilizează teme legate de suveranitatea națională în cadrul Uniunii Europene pentru a ataca deciziile oficiale, partidele de guvernare încearcă să mențină stabilitatea diplomației. Această confruntare reflectă o linie de demarcație clară în modul în care România își gestionează prezența și influența în procesele de decizie de la nivelul Bruxellesului.
Contextul politică intern este marcat de o competiție aprinsă între partide, unde acuzațiile privind suveranitatea și relația cu instituțiile europene sunt folosite frecvent în campaniile de comunicare. În perioada recentă, scena politică a fost afectată de diverse scandaluri și sesizări în cadrul Parlamentului, precum cele legate de comportamentul parlamentarilor sau de dezbaterile privind contractele de achiziții militare, ceea ce amplifică volatilitatea discursului public.
