Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a reacționat ferm în urma disputelor legate de dreptul de veto al României în cadrul Uniunii Europene. Într-o comunicare publică, oficialul a respins categoric afirmațiile conform cărora țara ar renunța la acest mecanism de decizie. Oana Țoiu a calificat drept „o minciună cap-coadă” ideea că România își pierde dreptul de veto, acuzând AUR și alți actori politici de propagarea unor informații false în contextul unor crize majore.
Conflictul a izbucnit după ce Senatul a adoptat o declarație oficială susținută de PSD, AUR și PACE. Documentul a fost votat de 64 de parlamentari, în timp ce 29 au votat împotrivă, reprezentând PNL și USR, iar 9 au ales abținerea, reprezentând UDMR. Senatului i-a cerut Guvernului demis și MAE să oprească imediat orice demers care vizează eliminarea unanimității în deciziile europene, solicitând totodată prezentarea documentelor relevante în termen de 15 zile.
Oana Țoiu a explicat faptul că procesul de modificare a regimului de vot este unul extrem de complex și nu poate fi realizat rapid. Tratatele europene interzic modificarea acestui mecanism în domeniul militar, iar pentru alte decizii este necesară propunerea unanimă a liderilor și o dezbatere de șase luni în parlamentele naționale. Ministrul a subliniat că Parlamentul nu dezbate o astfel de schimbare deoarece nu există nicio propunere oficială în acest sens.
În cadrul declarației Senatului, s-a cerut clarificarea faptului dacă ministrul interimar a avut un mandat expres pentru participarea la „Grupul de prieteni”. Acest grup european explorează posibilitatea extinderii votului cu majoritate calificată (QMV) în Politica Externă și de Securitate Comună (PESC). Parlamentarii au avertizat că interesele strategice ale României, precum cele legate de Marea Neagră, Flancul Estic și Republica Moldova, nu pot fi lăsate la discreția unei majorități calificate de alte state.
Ministrul a criticat dur politicienii care au susținut declarația Senatului, amintind de lipsa de curaj din trecut. Oana Țoiu a punctat că românii nu au uitat perioada în care țara a stat la poarta Schengen din cauza faptului că nu s-a folosit dreptul de veto în negocieri. Această replică vine în contextul participării oficialului la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles, unde a fost aprobat un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Disputa privind mecanismele de vot în Uniunea Europeană reflectă tensiunile politice interne privind poziționarea României în cadrul structurilor europene. Deciziile privind unanimitatea sau trecerea la votul cu majoritate calificată (QMV) în Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) rămân subiecte sensibile, influențând modul în care statele membre își protejează interesele naționale în cadrul deciziilor de securitate colectivă.
