Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a reacționat ferm la acuzațiile privind o posibilă pierdere a dreptului de veto al României în cadrul Uniunii Europene. Șefa diplomației române a catalogat drept „fake news” și manipulare a opiniei publice informațiile propagate de formațiunea AUR. Această intervenție a avut loc în contextul unei controverse declanșate de o scrisoare semnată la nivelul miniștrilor de Externe, care a fost invocată intens în dezbaterea politică internă.
Oana Țoiu a declarat că este o „minciună cap-coadă” ideea că România renunță sau își pierde capacitatea de a bloca decizii la nivel european. Conform ministrului, documentul aflat în centrul disputei nu elimină posibilitatea unui stat membru de a opune o decizie, ci impune doar explicarea motivelor legate de interesul național. Șefa diplomației a subliniat că această procedură de explicare nu necesită aprobări externe, deoarece dreptul de veto rămâne intact.
În ceea ce privește procedurile de modificare a tratatelor, ministrul a explicat că orice schimbare a mecanismelor decizionale nu poate fi realizată „peste noapte”. O eventuală modificare ar necesita acordul unanim al tuturor statelor membre și ar urma un proces complex, care include și aprobări din partea parlamentele naționale. Oana Țoiu a precizat că Parlamentul României nu dezbate o astfel de schimbare deoarece o propunere de acest tip nu există în prezent.
Ministrul a citat și pasajul din scrisoarea controversată, care menționează că, în cazul în care o decizie de politică externă și securitate comună ar fi adoptată cu majoritate calificată, un stat membru poate să se opună „din rațiuni vitale de politică națională”. În plan politic, Oana Țoiu a lansat un atac direct la adresa AUR și a altor politicieni care au preluat această temă. Ea a susținut că puterea României în UE depinde de curajul politicienilor de a o folosi.
În cadrul Consiliului Afaceri Externe, ministrul a menționat și faptul că statele membre au aprobat în unanimitate extinderea listei de sancțiuni ale UE. Această listă include peste 1.500 de persoane și entități care sunt considerate susținători ai Rusiei în contextul războiului. Această decizie de cooperare internațională subliniază poziția unitară a statelor membre în fața provocărilor de securitate care afectează întreg continentul european.
Deciziile privind mecanismele de vot în Uniunea Europeană sunt reglementate de tratatele fundamentale ale blocului european, care impun proceduri stricte pentru orice modificare structurală. Modificarea acestor reguli necesită un consensus între toate statele membre și respectarea etapelor legislative naționale. În prezent, procesul de decizie în domeniul politicii externe și de securitate comune rămâne unul supus unor reguli clare de protecție a intereselor naționale ale fiecărui stat.
context_missing: false
