Președintele Nicușor Dan a încercat să stabilească o conexiune cu alegătorii partidei AUR, invocând propriul trecut de activist. Acesta a declarat că a protestat de „sute de ori” și a dat statul în judecată de „sute de ori”, fără a obține rezultate concrete. Nicușor Dan a susținut că înțelege revolta față de statul român, argumentând că acest sentiment reprezintă motivul principal pentru care simpatizanții AUR aleg această formațiune politică.
Deși încearcă să legitimeze nemulțumirea acestor alegători, Nicușor Dan a criticat dur strategia partidului AUR, numindu-l „izolaționist”. Președintele a subliniat lipsa unui plan de țară sustenabil și a atacat pozițiile lui Călin Georgescu privind baza militară de la Kogălniceanu și scutul antirachetă de la Deveselu. Nicușor Dan a întrebat cum s-ar putea integra în mecanismele europene de pe flancul estic un partid care folosește termeni precum „conducerea degenerată de la Bruxelles” sau „comisari sovietici”.
Reacția liderilor AUR a fost imediată, acuzându-l pe șeful statului că ține lecții despre democrație în timp ce românii plătesc pentru dezastrele guvernărilor pe care le apără. De asemenea, AUR a solicitat documentele care ar demonstra că instituții precum Fitch, Standard & Poor's sau Moody's ar fi considerat partidul ca fiind un pericol pentru finanțele publice. Această dispută reflectă tensiunea crescută între Cotroceni și reprezentanții forței radicale.
Încercarea de apropiere de acest electorat vine și dintr-un interes strategic, pe măsură ce baza electorală a lui Nicușor Dan este erodată de acordul cu PSD. Conform datelor de la CURS din septembrie 2026 și INSCOP din noiembrie 2026, aproximativ 8 din 10 români consideră că țara merge într-o direcție greșită. În acest context, președintele pare să caute noi tipuri de alegători, în condiții în care organizații precum Inițiativa Timișoara au lansat sondaje despre eventuala demitere a sa.
Pe plan politic, o eventuală alianță între PNL și USR este cotată la 32% conform unui sondaj INSCOP din noiembrie 2026, fiind la doar 3% sub scorul AUR. Totuși, în interiorul PNL există presiuni exercitate de dizidenți care ar putea favoriza o combinație tradițională cu PSD în locul unei alianțe de dreapta. În paralel, PSD stagnează la un scor de aproximativ 15%, fiind limitată de un deficit de 150 de miliarde de lei.
Contextul politic actual este marcat de o fragmentare a votului și de o stare de nemulțumire generală în societatea română. În timp ce lideri precum Luca Niculescu subliniază prioritățile europene ale României, tensiunile interne rămân ridicate. Această polarizare între dorința de integrare europeană și mișcările populiste definește competiția electorală și direcția în care se deplasează principalele forțe politice de pe arena națională.
