Curtea de Apel București a emis motivarea pentru arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen, argumentând că există un pericol concret pentru ordinea publică. Judecătorii au stabilit că aceștia ar fi urmărit să se sustragă urmăririi penale, având un plan de mutare în Italia. Măsura arestării este considerată proporțională cu gravitatea acuzațiilor de constituire de grup infracțional și înșelăciune cu consecințe grave.
Instanța a analizat demersurile făcute pentru achiziționarea unei vile în provincia italiană Toscana, concluzionând că acestea depășesc teza de apărare care susținea că scopul era doar achiziția unei locuințe. Un alt element invocat în motivare este un pașaport emis de un pretins Ordin de Malta, despre care Călin Georgescu a susținut că i-a fost trimis de o cunoștință din Italia. Judecătorii au respins această explicație, considerând-o o încercare de minimalizare a faptelor.
În ceea ce privește structura grupului, Curtea de Apel a menționat că există suficiente elemente probatorii pentru a susține suspiciunea rezonabilă că Ionel Rusen, Călin Georgescu și Massimiliano Arena ar fi format un grup infracțional organizat. Autoritatea a analizat modul în care au fost solicitate și încasate banii de la Răzvan Leu, circuitul sumelor și comunicările dintre inculpați. Probele conturează suspiciunea că scopul nu a fost executarea unor contracte, ci obținerea unui folos patrimonial prin mijloace frauduloase.
Judecătorii au subliniat că riscul de sustragere de la urmărirea penală și de influențare a procesului are caracter actual. Deși a fost dispusă arestarea preventivă pentru 30 de zile, instanța a precizat că această măsură are un caracter procesual și nu reprezintă o concluzie asupra vinovăției celor două persoane. Decizia a fost luată după ce un complet de divergență, format din trei judecători, a soluționat diferența de opinie dintre primii doi magistrați.
Dosarul este gestionat de DIICOT și vizează acuzații de înșelăciune în formă continuată, după ce omul de afaceri Răzvan Leu a susținut că a fost prejudiat cu aproximativ 1,1 milioane de euro. Procesul a urmat o evoluție juridică complexă, de la reținerea din 21 septembrie și controlul judiciar dispus inițial de Tribunalul București, până la contestarea de către DIICOT și decizia finală a Curții de Apel.
Cazul este unul de mare interes public, având în vedere profilul politic al lui Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024. În contextul actual, acesta se confruntă cu multiple restricții juridice, printre care și menținerea unui sechestru pe proprietatea sa de la Mogoșoaia, fapt care subliniază complexitatea situației patrimoniale și juridice în care se află inculpații.
