Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a oferit luni o analiză asupra peisajului politic actual, susținând că partidul AUR ar putea obține aproximativ 40% din voturi dacă alegerile ar fi organizate în acest moment. Declarațiile au fost făcute la TVR 1, în contextul discuțiilor privind riscul ca extremismul sau populismul să ajungă la putere în România. Kelemen Hunor a subliniat că acest procent ar include și etapa de redistribuire a voturilor.
Conform liderului UDMR, situația ar putea suferi modificări semnificative până la alegerile din anul 2028. Acesta a explicat că ascensiunea AUR se datorează faptului că, până în prezent, partidul a funcționat ca principalul actor de opoziție, profitând de nemulțumirile cetățenilor față de guvernare. Kelemen Hunor a menționat că AUR a gestionat crizele din punctul lor de vedere fără a fi nevoit să facă acțiuni concrete pentru a rămâne în actualitatea politică.
Dincolo de rolul de opoziție, Kelemen Hunor a punctat că dinamica politică se va schimba atunci când și PNL, precum și USR vor ajunge în opoziție. În acest scenariu, vor exista mai multe partide cu posibilitatea de creștere, ceea ce ar putea altera rezultatele actuale. Totuși, liderul UDMR a precizat că partidul pe care îl conduce are o limită în acest proces, spre deosebire de alte entități politice.
Analizând cauzele ascensiunii extremei drepte, Kelemen Hunor a vorbit despre un vot antisistem și împotriva mainstream-ului politic. El a identificat o serie de crize suprapuse care au alimentat nemulțumirea publică, începând cu pandemia de COVID-19 și continuând cu războiul ruso-ucrainean. Totodată, a menționat gestionarea proastă a guvernului în perioada 2023-2024 și anularea alegerilor prezidențiale din 2024 ca factori determinanți.
Un punct critic ridicat de Kelemen Hunor este lipsa unei explicații credibile privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Liderul UDMR a declarat că absența unui raport oficial care să clarifice motivele deciziei duce la scăderea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și în clasa politică. El a afirmat că cetățenii așteaptă să vadă exact ce s-a întâmplat, considerând că acest deficit de transparență este periculos pentru stabilitatea sistemului.
Contextul politică actual este marcat de o perioadă de tranziție și instabilitate a guvernării. În acest cadru, discuțiile despre legitimitatea proceselor electorale și despre gestionarea crizelor de către autorități rămân în centrul dezbaterilor publice. Această neîncredere în instituțiile statului, semnalată și de Kelemen Hunor, alimentează tendințele de schimbare radicală a structurii politice naționale.
