Rezultatele alegerilor americane de la jumătatea mandatului prezidențial pot influența evoluția curentului suveranist din România, însă efectele asupra partidului AUR nu trebuie supraestimate. Politologul Dan Drăghia a explicat faptul că o eventuală pierdere de sprijin electoral pentru formațiunea condusă de George Simion va fi de intensitate moderată. Această predicție este condiționată de absența unei rupturi între partid și Călin Georgescu, element care ar putea schimba radical impactul politică.
Analistul Dan Drăghia consideră că, deși rezultatul din SUA se va resimti în România, efectele asupra electoratului suveranist vor fi mai limitate decât speră susținătorii direcției europeniste. Evoluțiile politice rapide și particularitățile votului românesc fac dificilă orice transpunere directă a rezultatului american în sondajele interne. În opinia expertului, România, la fel ca Bulgaria, pare a se afla pe o dinamică politică bazată pe populismul colectivist etnic, numit suveranism în Europa pentru a fragmentea UE.
O eventuală scădere a AUR nu va fi dramatică decât dacă se produce o schismă cu Călin Georgescu. Scăderea moderată, deja vizibilă în anumite sondaje, ar putea veni din normalizarea sistemică și ideologică a scenei politice. Acest proces este susținut de asumarea guvernării de către PSD și de trecerea PNL și USR în opoziție. Expertul subliniază că votantul român nu posedă cultura politică occidentală necesară pentru a vota pur rațional, contra sufletului.
Experiența Statelor Unite arată că partidele pot pierde sprijin atunci când trebuie să răspundă pentru deciziile luate. În România, falia politică s-a mutat din zona suveran versus globalist către cea anti-corupție. Există posibilitatea ca AUR să se erodeze prin expunerea liderilor săi la corupția de tip sistemic-PSD, însă acest lucru este dificil deoarece partidul nu se află la guvernare, ci doar prin asociere.
O eventuală guvernare suveranistă proporțională, nu majoritară, în România după anul 2028 ar putea fi mult mai ușor de controlat. Aceasta ar apărea într-un context în care valul populist a trecut deja în America și în multe țări europene. Dan Drăghia menționează că scenariul ar fi diferit față de cel din 2024, când Călin Georgescu ar fi putut deveni președinte cu Trump la Casa Albă și lideri precum Orban sau Vucic în regiune.
Contextul politic actual din România este marcat de o reorganizare a forțelor de guvernare și opoziție. În timp ce PSD asumă controlul guvernării, partidele PNL și USR se pregătesc pentru o perioadă de opoziție, ceea ce modifică temele de mobilizare ale electoratului. Această reconfigurare instituțională și ideologică contribuie la normalizarea scenei politice, influențând direct capacitatea de manevră a partidelor de tip populist.
