Parlamentul României a respins miercuri candidatura lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, consolidând impasul politic de la care țara se confruntă de cinci luni. Propunerea europarlamentarului de 45 de ani, făcută de președintele Nicușor Dan, a eșuat în urma unui vot decisiv, marcând a treia încercare neîmplinită de a forma un guvern de la prăbușirii coaliției de la începutul lunii mai. Acest rezultat aduce în prim-plan posibilitatea organizării unor alegeri anticipate în România.
Siegfried Mureșan a obținut doar 182 de voturi, deși avea nevoie de un total de 233 de susținători pentru a putea conduce guvernul. Deși a promis un cabinet pro-UE cu o agendă ambițioasă de reforme, sprijinul său a fost limitat la cele trei partide de centru-dreapta din fosta coaliție pro-europeană. Partidul Social-Democrat (PSD), cel mai mare partid din țară, a refuzat să-l susțină, cerând pentru sine funcția de prim-ministru, în timp ce Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a declarat că nu va vota pentru el.
Președintele Nicușor Dan a avertizat că organizarea unor alegeri naționale ar putea avantaja partidul de extremă dreaptă AUR, care se află în fruntea sondajelor de opinie. Conform datelor recente, AUR conduce cu aproximativ 40% sau 36% în funcție de sondaj, un nivel de popularitate mult mai mare decât cel al PSD. Dan a declarat că politicienii trebuie să se îndrepte spre cetățeni și a subliniat că o majoritate covârșitoare a românilor dorește încheierea acestei crize politice.
Impasul legislativ are repercusiuni directe asupra stabilității economice, în contextul în care România înregistrează cel mai mare deficit public și cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Agențiile de rating au menționat că perspectiva țării rămâne negativă, deoarece instabilitatea pune în pericol reformele necesare pentru reducerea deficitului. De asemenea, leul românesc a înregistrat o scădere de 3,5% în acest an, având o performanță inferioară față de alte monede din regiunea Europei Centrale și de Est.
Situația politică este agravată de faptul că extremă dreaptă reprezintă aproximativ o treime din Parlament și a amențat cu demiterea președintelui dacă nu se convocă alegeri. Analistul Cristian Pirvulescu a observat că România se află într-o perioadă economică foarte complicată, iar patru luni de criză reprezintă un interval lung. Există posibilitatea ca președintele să opteze pentru un guvern de tehnocrați ca soluție de ultim resort înainte de a recurge la dizolvarea Parlamentului.
Această criză politică a început odată cu destrămarea coaliției de guvernare în luna mai, după ce social-democrații s-au aliat cu opoziția de extremă dreaptă pentru a demite prim-ministrul Ilie Bolojan. De atunci, președintele Nicușor Dan a propus trei candidați diferiți pentru funcția de șef al Guvernului, însă niciunul nu a reușit să obțină încrederea parlamentarilor, lăsând țara într-un regim de incertitudine legislativă prelungită.
