Europarlamentarul Georgiana Teodorescu, reprezentantul AUR, a criticat dur discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind starea Uniunii Europene. Aceasta din urmă a cerut combaterea forțelor descrise drept ultranaționaliste sau antieuropeene, însă Georgiana Teodorescu susține că astfel de etichete sunt folosite în mod oportunist de către Bruxelles. Conform europarlamentarului, aceste categorii politice sunt ajustate în funcție de necesitățile de negociere ale grupurilor de putere din Parlamentul European.
Georgiana Teodorescu a subliniat că grupul politic EPP, condus de Ursula von der Leyen, a apelat la forțe considerate „antieuropene” pentru a putea implementa legislația privind procedura de returnare a imigranților ilegali. Europarlamentarul a explicat că, deși președinta Comisiei a raportat o scădere de 35% a numărului de intrări ilegale în UE, acest progres a fost posibil datorită sprijinului grupurilor de drept conservator. În acest context, eticheta de „antieuropean” pare să dispară atunci când este necesară cooperarea pentru decizii legislative majore.
În cadrul unei discuții, Georgiana Teodorescu a menționat că procesul de etichetare este utilizat pentru a manipula opinia publică în momentele de negociere pentru funcții parlamentare. Ea a evidențiat faptul că grupul EPP este în plin proces de negociere pentru a-și păstra funcțiile la jumătatea mandatului legislativ. Europarlamentarul a întrebat dacă președinta Comisiei Europene este, în fapt, proeuropeană sau antieuropeană, având în vedere schimbările frecvente de poziție în funcție de contextul politic actual.
Problema utilizării acestor termeli în Germania a fost și ea abordată, făcând trimitere la rezultatele electorale din țara președintelui Comisiei Europene. Georgiana Teodorescu a observat că un procent de 44% dintre alegătorii germani a fost catalogat drept „antieuropen” după pierderile politice ale partidului CDU. Aceasta a argumentat că este problematic să se considere „antieuropeni” cetățeni care de fapt își exprimă doar opțiunile politice naționale, în timp ce Bruxellesul impune o viziune supranțională.
În ceea ce privește situația din România, europarlamentarul a menționat că criticarea instituțiilor nu trebuie confundată cu extremismul. Ea a vorbit despre așteptarea raportului privind evenimentele din 2024, menționând că președintele Nicușor Dan nu a oferit încă date concrete. Georgiana Teodorescu a susținut că dreptul la transparență și cererea de explicații privind utilizarea banilor publici sau deciziile politice nu reprezintă acte antieuropeane, ci elemente fundamentale ale unei democrații.
Contextul politică european actual este marcat de o tensiune crescută între suveranitatea statelor membre și deciziile de la nivel central. În timp ce unele instituții europene promovează integrarea și securitatea, există presiuni din partea unor partide naționale care cer protejarea identității și a intereselor naționale. Această dinamică este vizibilă și în raportările despre impactul deciziilor europene asupra economiilor locale și asupra stabilității politice în diverse regiuni.
